În urma unei misiuni de analiză și discuții cu cei de la Chișinău, experții internaționali au scos la iveală faptul că banii publici nu sunt utilizați corect, îndeosebi pe partea ce ține de planificare și executare bugetară.
Despre acest lucru a declarat șefa misiunii FMI, Alina Iancu, în cadrul unei conferințe de presă susținute alături de reprezentanta permanentă a FMI în Moldova, Svetlana Cerović. Șefa misiunii FMI a subliniat că s-au atestat cheltuieli bugetare neexecutate, diverse realocări care necesită revizuire, ceea ce ridică mari semne de întrebare cu privire la planificarea bugetelor publice.
„După mai mulți ani de activitate economică anemică, influențată de efectele războiului dus de Federația Rusă în Ucraina și șocurile energetice repetate, atestăm o recuperare treptată a creșterii economice. Procesul de aderare la UE și Planul de creștere oferă o oportunitate unică pentru stimularea productivității, accelerarea creșterii economice pe termen lung și îmbunătățirea nivelului de trai. Pentru valorificarea acestei oportunități vor fi necesare reforme hotărâte care să ducă la eliminarea deficiențelor structurale, iar gestionarea fermă a situației la nivel macroeconomic și promovarea consecventă a politicilor statului vor sprijini reformele, asigurând totodată stabilitatea macroeconomică. Creștere economică impulsionată de cererea internă și dezechilibre externe crescânde pe fundalul unui grad sporit de incertitudine”, a menționat Alina Iancu.
Potrivit demnitarei, se estimează că deficitul bugetar va crește de la 4,1 la sută din PIB în 2024 - până la 4,5 la sută în 2025. Și asta pentru că au crescut cheltuielile curente în urma acordării sprijinului nețintit populației și majorării salariilor, chiar dacă țara a beneficiat de granturi semnificative.
„Cheltuielile de capital au fost mai mici decât s-a planificat, din cauza subexecutării în continuare a proiectelor de investiții capitale. Bugetul pentru anul 2026 prevede o creștere ambițioasă a cheltuielilor capitale. În condițiile unui volum mai mic al granturilor, se preconizează o creștere a deficitului până la 5,2 la sută, fapt ce va duce la sporirea presiunilor asupra evoluției datoriei de stat. Majorarea alocărilor pentru proiecte de investiții capitale, în special investiții în infrastructura energetică și de transport, este salutabilă și are potențialul de a susține tranziția de la creșterea bazată pe consum la o creștere bazată pe investiții”, menționează experții într-un comunicat de presă.
Totodată, pentru valorificarea beneficiilor va fi necesar de sporit capacitatea de absorbție și de îmbunătățit gradul de execuție a bugetelor. În acest context, sunt salutate eforturile autorităților în ceea ce privește perfecționarea proceselor de gestionare a investițiilor publice.
Totuși, atenționează specialiștii FMI, sunt necesare reforme bugetar-fiscale mai ample pentru gestionarea finanțelor publice, iar cheltuielile trebuie făcute mai eficient.
„Existența unui cadru bugetar credibil și transparent, ceea ce presupune planificarea riguroasă a bugetului și executarea lui consecventă, respectarea regulilor bugetar-fiscale și supravegherea independentă din partea unui consiliu bugetar, ar duce la scăderea costurilor de finanțare din buget prin reducerea primelor de risc la datoria suverană, ar eficientiza cheltuielile și ar asigura mai multă previzibilitate. Reforma în curs de desfășurare a serviciului public, menită să simplifice sistemul de remunerare a muncii și să ajusteze salariile, constituie un pas binevenit spre o mai bună administrație publică și servicii publice mai eficiente. Totodată, implementarea reformelor presupune costuri semnificative care ar trebui finanțate din mijloace suplimentare colectate la buget, pentru a evita creșterea în continuare a deficitului bugetar”, spun experții FMI.
Mai mult, ei susțin eliminarea treptată a compensațiilor la energia electrică în acest an, precum și ajustarea Fondului de Reducere a Vulnerabilității Energetice, astfel încât de ajutor să beneficieze doar categoriile cele mai vulnerabile ale populației. În context, experții susțin că trebuie revizuită reforma fiscală ca să susțină creșterea economică.
Un alt subiect abordat vizează independența Băncii Naționale a R. Moldova și cea a Procuraturii Anticorupție. Alina Iancu a subliniat că FMI a monitorizat îndeaproape demiterea fostului guvernator BNM, Octavian Armașu, și înlocuirea acestuia, precum și demisia șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Drăgălin, au pus mari semne de întrebare în relațiile de credibilitate între autoritățile de la Chișinău și reprezentanții FMI. Și asta pentru că experții internaționali au atenționat că este absolut important ca cele două instituții să fie independente și fortificate. În acest sens, șefa Misiunii FMI a apostrofat guvernarea de faptul că Procuratura Anticorupție activează în deficiență de personal și fără infrastructura necesară, ceea ce pune în pericol activitatea acesteia.
Menționăm, că o echipă de experți ai Fondului Monetar Internațional au desfășurat o misiune de studiu în R. Moldova în perioada 4 - 17 decembrie. În urma acesteia, mai târziu va fi publicat și un raport detaliat cu privire la situația din R. Moldova.
Mai multe detalii le puteți citi accesând pagina FMI la următorul link: IMF Press Release
