Proiectul a fost lansat după ce invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia a transformat mediul de securitate al Finlandei. Aceasta a determinat țara să abandoneze decenii de nealiniere militară și să adere la NATO în aprilie 2023, scrie Mediafax.ro.
Mai târziu în acel an, peste 1.300 de migranți fără vize au ajuns la granița de est a Finlandei. Potrivit Euronews, Helsinki a acuzat Moscova de „război hibrid” prin orchestrarea mișcării cetățenilor din țări terțe către frontieră. Acuzația respectivă a fost negată de Kremlin.
Finlanda și-a închis granița terestră cu Rusia în urmă cu trei ani
Finlanda și-a închis granița terestră cu Rusia la sfârșitul anului 2023. Cu excepția unei scurte redeschideri a două puncte de trecere în decembrie anul acesta, frontiera a rămas închisă de atunci.
„Astăzi este calm, dar tensionat. Nu știm cu adevărat ce va fi mâine”, a declarat luni ministra de Interne, Mari Rantanen, reporterilor la un eveniment media din apropierea punctului de trecere a frontierei Nuijamaa, din sud-estul Finlandei.
„Se poate schimba foarte rapid și de aceea trebuie să fim foarte pregătiți”, a adăugat aceasta.
Gardul, dotat cu camere și senzori
Gardul, înalt de 4,5 metri, a fost construit pe secțiuni și este dotat cu camere și senzori.
Acoperă 200 de kilometri din granița de 1.340 de kilometri a Finlandei cu Rusia. Cea mai mare parte a barierei este concentrată în sud-est, potrivit sursei.
„Aceasta este o parte a securității frontierelor noastre și ne ajută la supraveghere, dar și la ținerea oamenilor în afara teritoriului finlandez, dacă este necesar”, a adăugat Rantanen.
Noul gard a costat 356 de milioane de euro, cu costuri anuale de întreținere estimate la 2-3 milioane de euro, potrivit autorităților finlandeze de frontieră.
În ciuda progreselor rapide în tehnologia dronelor, o barieră fizică era încă „considerată cea mai bună soluție pentru controlul mulțimii”, a declarat Erkki Matilainen, managerul de proiect al Gărzii de Frontieră.
Gardul poate fi extins
Ministra de Interne afirmă că gardul ar putea fi extins în continuare. Aceasta a cerut un sprijin financiar mai mare din partea UE pentru țările de-a lungul frontierei de est a blocului comunitar.
„Ceea ce avem nevoie în special este finanțarea UE pentru statele membre estice, astfel încât proiecte de acest gen să poată fi finanțate”, subliniază ea.
Săptămâna trecută, Helsinki a propus prelungirea Legii privind securitatea frontierelor până la sfârșitul anului 2028.
Legea s-a dovedit controversată, experții juridici avertizând că aceasta riscă să încalce obligațiile internaționale ale Finlandei privind drepturile omului și legislația UE.
Bariere similare au fost construite și în alte părți de-a lungul flancului estic al NATO și al UE, pe măsură ce țările învecinate cu Rusia și Belarus își consolidează frontierele.
