Potrivit datelor publicate de ROVIMEN, mingea de foc a apărut la ora 01:51, la o altitudine de aproximativ 154 de kilometri deasupra sudului Republicii Moldova. Obiectul s-a deplasat spre sud-vest cu o viteză de 68 de kilometri pe secundă, apropiată de viteza maximă pe care o poate atinge un meteoroid.
Pe parcursul celor aproximativ 3,3 secunde în care a fost vizibil, meteoroidul a înregistrat două intensificări puternice ale luminozității, la altitudini de 98 și 86 de kilometri. În cel de-al doilea moment, strălucirea sa a fost de peste două ori mai mare decât cea a planetei Venus.
Traiectoria luminoasă s-a încheiat la aproximativ 65 de kilometri deasupra județului Ialomița, din România. Potrivit specialiștilor, viteza extrem de mare a făcut imposibilă supraviețuirea fragmentelor până la sol, astfel că fenomenul nu a produs meteoriți.
Un detaliu deosebit a fost dâra luminoasă rămasă în atmosferă. Aceasta a persistat mai bine de cinci minute, fiind deformată în forme asemănătoare unor bucle de vânturile de la altitudini cuprinse între 85 și 95 de kilometri.
Analiza observațiilor arată că obiectul era, cel mai probabil, un fragment de cometă care provenea din regiunile îndepărtate ale Sistemului Solar. Acesta se deplasa pe o orbită puternic înclinată, în sens opus mișcării planetelor în jurul Soarelui.
Deși viteza sa s-a situat foarte aproape de limita caracteristică obiectelor care nu mai sunt legate gravitațional de Soare, cercetătorii precizează că datele nu demonstrează o proveniență din afara Sistemului Solar.
Pentru stabilirea traiectoriei și a originii obiectului, specialiștii au analizat înregistrările camerelor din România și Republica Moldova și au efectuat 2.400 de recalculări. Rezultatele au permis determinarea traseului cu o precizie de aproximativ o sută de metri.
ROVIMEN a precizat că fenomenul nu aparține unui curent meteoric cunoscut, fiind clasificat drept un meteor sporadic.
