Un exemplu este blocul de pe strada Calea Ieșilor 51/5, unde investițiile realizate cu sprijin financiar european au schimbat condițiile de trai ale rezidenților. După modernizarea sistemului de încălzire, clădirea a fost termoizolată, intervenție care ar urma să reducă pierderile de căldură cu aproximativ 64%, se menționează într-un articol de la zugo.md.
La blocul de pe strada Calea Ieșilor 51/5 din Chișinău, schimbarea începe cu pereții, ferestrele și ușile, dar promite să ajungă până la facturile achitate în fiecare lună. Clădirea trece printr-un amplu proces de reabilitare energetică, realizat prin programul guvernamental FEERM, gestionat de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED), cu sprijin financiar european. Pentru rezidenți, proiectul înseamnă mai mult decât un bloc modernizat: este șansa unor locuințe mai confortabile și a unor cheltuieli mai mici pentru energie.
Cu câțiva ani în urmă, problemele blocului erau greu de ignorat. Pereții aveau fisuri, iar unele bucăți de beton începeau să cadă. Rezidenții căutau soluții pentru a repara clădirea, însă costurile unei asemenea intervenții erau prea mari.
De la o cerere depusă aproape în glumă - la un proiect de milioane
Ideea de a aplica la un program guvernamental FEERM, gestionat de CNED, a prins contur în 2023. În octombrie, Svetlana Iacub a depus dosarul pentru finanțare. Nu se aștepta însă ca această dorință să se transforme într-un proiect real.
Am depus prima dată, fără să fiu administratoare, în octombrie 2023. Nu am comunicat nimănui și credeam că este o glumă. Dar când mi-a venit răspunsul, în februarie: «Vă felicităm, ați câștigat proiectul», am rămas surprinsă. Am invitat toți vecinii afară și le-am spus: «Oameni buni, uitați ce am făcut». O bună parte dintre locatari au fost pentru. În final, au votat 29, iar șapte au fost împotrivă”, își amintește administratoarea.
Lucrările au început în aprilie 2026, iar intervențiile au vizat mai multe elemente ale clădirii: termoizolarea pereților, tavanului și pardoselii, înlocuirea ferestrelor din spațiile comune de pe etaje, precum și a ușilor de la intrare, de la subsol și de la camera de gunoi.
Milioane de lei pentru eficiență energetică
Potrivit datelor publicate de CNED, valoarea lucrărilor de reabilitare este de 4,36 milioane de lei, dintre care 3,05 milioane de lei sunt acordate sub formă de grant prin Fondul pentru Eficiență Energetică în sectorul Rezidențial, reprezentând 70% din investiție. Contribuția rezidenților constituie 30%. Familiile vulnerabile energetic beneficiază de sprijin suplimentar pentru acoperirea unei părți din contribuția proprie.
Primele economii au venit odată cu încălzirea pe orizontală
Pentru rezidenții blocului, proiectul actual nu este prima experiență de modernizare energetică susținută prin finanțare europeană.
Cu aproximativ cinci ani în urmă, clădirea a beneficiat de un proiect de distribuție a căldurii pe orizontală. Sistemul le-a oferit rezidenților posibilitatea de a controla consumul și modul în care este repartizată energia termică.
La căldura pe orizontală suntem în al cincilea sezon de iarnă și lumea face economii. Nu mai este ca înainte, când Termoelectrica ne dădea căldură, era cald, iar noi trebuia să deschidem geamurile. Sau cea mai mare problemă era că vecinul avea 17 secții, iar tu doar trei, dar achitai în plus”, explică Svetlana Iacub.
Noi suntem foarte mulțumiți de acest proiect. Putem gestiona căldura și cred că toți sunt mulțumiți. Locuim aici de 47 de ani și, desigur, facem mai multă economie în comparație cu alte blocuri”, spune Ludmila Moșneaga, rezidentă a blocului.
Sprijinul UE pentru sectorul energetic
Investițiile în eficiența energetică sunt doar o parte a sprijinului oferit Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Pentru majoritatea moldovenilor, sprijinul european s-a simțit cel mai mult în sezonul rece, atunci când, datorită ajutorului financiar, statul a putut oferi compensații la energie.
În primul rând, lucrul pe care l-au simțit toți cetățenii a fost ajutorul financiar pe tot parcursul iernii. În anii trecuți, Guvernul nu ar fi putut să aloce compensațiile pe care le-a alocat pentru energie, căldură, lumină și gaze naturale dacă nu era sprijinul financiar al UE. În al doilea rând, un lucru pe care poate oamenii de rând nu îl simt și nu îl înțeleg este modernizarea cadrului legal și instituțional, astfel încât să avem o piață energetică liberă și competitivă și să atragem investiții. În procesul de aderare la UE, inclusiv cu sprijinul Comunității Energetice, modernizăm acest cadru și creăm condițiile necesare. În sfârșit, avem și o bursă de gaze și una de energie, care sunt, de asemenea, legate de UE, fiind filiale ale bursei de la București”, explică Eugen Muravschi, expert în domeniul energetic.
În același timp, diversificarea surselor de energie și dezvoltarea capacităților regenerabile devin esențiale pentru reducerea vulnerabilităților țării: „Dacă vrem să vorbim despre independență, trebuie să mizăm pe asta și să atragem toate investițiile posibile. Iată că UE ne ajută și la acest capitol”, spune expertul, referindu-se la energia regenerabilă.
Crizele energetice din ultimii ani au demonstrat cât de importantă este această schimbare. Întreruperile livrărilor de gaze naturale și războiul de la hotar au pus presiune asupra autorităților, iar sprijinul european a contribuit la gestionarea situațiilor de urgență.
„Desigur, vorbim și despre ajutor tehnic pe timp de criză, inclusiv pentru importurile de energie electrică și gaze. Autoritățile spun că ne-am decuplat de Rusia și ne-am crescut independența energetică, dar aceste lucruri nu au fost planificate. De fiecare dată, Rusia a oprit gazul fără să ne anunțe, mai întâi pentru malul drept, apoi pentru malul stâng, ceea ce ne-a lăsat fără Centrala de la Cuciurgan. În ambele situații a trebuit să ne descurcăm de urgență, să găsim surse și bani, iar de fiecare dată UE ne-a ajutat și tehnic, și financiar. Iată că, în momente de criză, când nu ai timp să te pregătești, să faci o strategie și un plan, ci îți trebuie gaz și energie a doua zi, UE ne-a ajutat atât la nivel comunitar, cât și prin sprijinul individual oferit de statele membre”, mai precizează expertul.
În ultimii ani, Uniunea Europeană a oferit R. Moldova sute de milioane de euro pentru sectorul energetic. Unul dintre cele mai mari pachete financiare a fost anunțat în 2025 și a ajuns la 250 de milioane de euro. O parte din bani a fost destinată reducerii poverii facturilor la lumină și căldură, iar o altă parte – diminuării dependenței țării de surse externe.
