Preşedintele Emmanuel Macron urma să ţină duminică o şedinţă de urgenţă cu înalţi oficiali ai guvernului, înainte de a se adresa naţiunii la ora locală 20:00 (ora 21:00 a R. Moldova), a anunţat biroul său.
Grupuri de persoane mascate au declanşat incendii şi au atacat clădiri publice, inclusiv primării, în mai multe oraşe sâmbătă, au declarat autorităţile. În oraşul Limoges, situat în centrul ţării, flăcările au cuprins primăria construită în secolul al XIX-lea, provocând prăbuşirea acoperişului şi distrugând aproape în totalitate clădirea.
Sute de protestatari s-au adunat din nou duminică în Place de la République din Paris, în condiţiile unei prezenţe masive a forţelor de ordine. Poliţiştii au folosit gaze lacrimogene pe măsură ce tensiunile izbucneau sporadic.
"Dreptul la protest este un drept fundamental. A crea deliberat şi colectiv dezordine prin violenţă nu este", a scris ministrul de Interne, Laurent Nuñez, pe X, făcând referire la jefuirea a sute de magazine din oraşe precum Paris, Marsilia, Lyon şi Bordeaux.
Potrivit autorităţilor, aproximativ 550.000 de persoane au participat la protestele din toată Franţa, în timp ce organizatorii estimează că numărul acestora s-a ridicat la aproximativ 800.000. Demonstranţii au răspuns apelurilor lansate de un sindicat, de organizaţii studenţeşti şi de activişti care sperau să reînvie mişcarea "vestelor galbene", apărută în 2018 pentru a manifesta împotriva nedreptăţii sociale.
Protestele de masă din Franţa sunt adesea marcate de acte de violenţă care apar în contextul unor marşuri altfel paşnice, ducând la ciocniri cu forţele de ordine. Numărul reţinerilor raportate duminică s-a apropiat de cele aproape 2.000 înregistrate la nivel naţional într-o singură zi de proteste ale "vestelor galbene" din decembrie 2018.
O persoană a murit în urma unui atac de cord, a declarat poliţia din Paris într-un comunicat, fără a oferi detalii. Parchetul din Paris a anunţat că a deschis o anchetă.
Parizienii condamnă distrugerea magazinelor şi pagubele aduse pieţei
Duminică, zona din jurul Place de la République din Paris era plină de pietre de pavaj smulse, vitrine sparte şi cioburi de sticlă. Au fost semnalate jafuri şi pagube şi în alte cartiere turistice şi comerciale.
Poliţia din Paris a declarat că 855 de persoane au fost reţinute în regiunea capitalei. Parchetul oraşului a precizat că 557 dintre acestea se aflau încă în custodia poliţiei.
"Sunt de-a dreptul şocată de amploarea distrugerilor şi a violenţei manifestate", a declarat Marie Peyreigne, în vârstă de 57 de ani, angajată în administraţia publică, întrebându-se ce a dus la acest haos.
Liderii politici se acuză reciproc în perspectiva alegerilor prezidenţiale
Liderii politici de pe întreg spectrul politic au încercat să transforme consecinţele revoltelor de sâmbătă în capital politic, cu ochii aţintiţi asupra alegerilor prezidenţiale din primăvara viitoare.
Lidera de extremă dreapta şi candidată la preşedinţie, Marine Le Pen, l-a atacat pe rivalul său de extremă stânga, Jean-Luc Mélenchon, care s-a alăturat marşului de la Paris. "Jafuri, devastări, distrugeri şi atacuri asupra forţelor de ordine: revoltaţii au stricat din nou manifestaţiile din 17 octombrie", a scris Le Pen pe X.
Partenerul ei de campanie, Jordan Bardella, a declarat pe X: "Dacă majoritatea tăcută a francezilor va decide acest lucru, vom restabili ordinea pe termen lung".
Mélenchon, la rândul său, l-a acuzat pe prim-ministrul Sébastien Lecornu că "se joacă cu focul", susţinând că "mizând pe degenerare, nu ai reuşit decât să uneşti toţi tinerii şi sindicatele muncitorilor".
Mélenchon a insistat: "Mesajul meu este clar: cei care ne împărtăşesc lupta nu au ce căuta în jafuri sau distrugeri".
Preşedintele SUA, Donald Trump, a postat "Franţa arde!" pe platforma sa Truth Social, aparent legând tulburările de "imigraţia unor oameni dintr-o lume cu totul diferită".
"Închideţi graniţele şi preluaţi controlul, înainte să fie prea târziu!", a scris el.
Autorităţile franceze şi poliţia nu au stabilit o legătură între imigranţi şi revoltele de stradă şi au atribuit în repetate rânduri o parte din actele de violenţă "grupurilor radicale de extremă stânga" şi altor persoane care s-au alăturat pentru a jefui.
