„Desfășurarea de forțe de sâmbăta viitoare va fi masivă”, a declarat prim-ministrul Sébastien Lecornu, adăugând că prioritatea imediată este restabilirea ordinii după ce, pe 17 octombrie, revoltele și jafurile au cuprins Parisul, Marsilia, Lyonul și alte orașe.
În cadrul unei dezbateri uneori tensionate, ministrul de Interne, Laurent Nunez, a declarat că armata va fi mobilizată alături de poliție. Guvernul s-a angajat, de asemenea, să își revizuiască tacticile de intervenție, după criticile potrivit cărora centrele orașelor au fost lăsate vulnerabile în timpul violențelor, notează Reuters, citat de DIGI24.ro.
Restricțiile de circulație au contribuit la restabilirea calmului
Prezentând criza drept o alegere „între violență și Republică”, Lecornu a atribuit tulburările grupurilor de extremă stângă. La rândul lor, acestea au acuzat guvernul că a subestimat nemulțumirea publică provocată de costul ridicat al vieții și de deteriorarea serviciilor publice.
Violențele au șocat Franța atât prin amploarea lor, cât și prin aparenta incapacitate a poliției de a le ține sub control. Evenimentele au alimentat tensiunile înaintea alegerilor prezidențiale de anul viitor, în contextul în care candidații de extremă dreaptă și de extremă stângă înregistrează rezultate puternice în sondaje.
Protestele din alte țări europene, inclusiv Italia și Albania, au amplificat temerile că nemulțumirea față de nivelul de trai s-ar putea răspândi pe întregul continent, într-un moment în care numeroase state, inclusiv Franța, se confruntă cu dificultăți bugetare.
În Franța, noaptea de luni spre marți a fost relativ liniștită, după introducerea unor restricții de circulație țintite în mai multe zone afectate de haos. Guvernul a susținut că aceste măsuri au contribuit la restabilirea controlului. Restricțiile locale, dintre care unele îi vizau pe copiii și adolescenții cu vârste sub 18 ani, au fost prelungite până marți seara, a anunțat poliția.
Lecornu a recunoscut deficiențele în răspunsul autorităților din weekend. Potrivit premierului, au existat eșecuri la nivelul serviciilor de informații, desfășurarea forțelor de poliție a fost prea statică, iar autoritățile au greșit când nu au anulat concediile programate ale polițiștilor.
Nunez și-a cerut scuze pentru greșeli. „Regret profund ceea ce s-a întâmplat. Îmi asum partea mea de responsabilitate”, a declarat ministrul.
Suspect arestat pentru incendierea primăriei din Limoges
Parlamentul înființează o comisie de anchetă pentru a stabili cauzele tulburărilor, în timp ce autoritățile au desemnat 200 de anchetatori pentru identificarea și urmărirea penală a persoanelor implicate în violențele de stradă.
Poliția a arestat marți un bărbat suspectat că a provocat incendiul care a distrus primăria istorică din Limoges, oraș situat în centrul Franței, în timpul revoltelor. Oficialii au declarat că suspectul se afla pe o listă de supraveghere în materie de securitate și că aparținea unui grup de extremă stângă.
Sylvain Maillard, deputat al partidului Renaștere din Paris, a declarat pentru Reuters că unele aplicații au devenit „un sistem de walkie-talkie pentru revoltați și jefuitori”.
Criza a avut și efecte economice. Costurile de împrumut ale Franței au crescut marți, pe fondul îngrijorărilor investitorilor privind perspectiva unor noi tulburări. Randamentul obligațiunilor de stat franceze de referință, cu scadența la 10 ani, a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 24 de ani.
Lanțul de supermarketuri Carrefour a anunțat că a înregistrat pierderi de zeci de milioane de euro din cauza furturilor și a pagubelor provocate în timpul violențelor. Compania a avertizat că se confruntă cu o „situație fără precedent” din cauza dezordinii.
Principala uniune studențească din Franța, UNEF, a convocat noi proteste pentru sâmbătă, angajându-se să mențină presiunea asupra guvernului condus de Emmanuel Macron. Organizația contestă ceea ce consideră a fi un sistem educațional aflat în declin și subfinanțat. „Continuăm”, a transmis aceasta pe rețelele sociale.
Separat, grupuri care se identifică drept „Gilets Jaunes” - „Vestele Galbene” - au făcut apel la proteste împotriva creșterii prețurilor la combustibil.
Mișcarea „Vestele Galbene”, în mare parte inactivă în ultimii ani, a izbucnit în 2018, în timpul primului mandat al lui Macron, ca reacție la planurile de majorare a taxelor pe benzină. Blocajele rutiere au continuat luni de zile, până când guvernul a făcut concesii costisitoare, pe care în prezent nu și le mai poate permite.
Italia se confruntă cu o nouă formă de agitație, afirmă ministrul Apărării
Orașele din nordul Italiei, inclusiv Milano, principalul centru financiar al țării, au fost, de asemenea, afectate de revolte în weekendul trecut.
Deși nu au avut amploarea celor din Franța, tulburările au pus sub presiune guvernul condus de Giorgia Meloni, care urma să introducă noi măsuri de securitate în cadrul unei ședințe de cabinet programate marți.
Ministrul Apărării, Guido Crosetto, a descris tulburările drept o formă de „război hibrid”, desfășurat prin intermediul platformelor de socializare precum TikTok și YouTube, precum și al altor rețele online.
„Evenimentele din Milano și din alte părți ale Italiei sunt fundamental diferite de cele observate în alte epoci”, a scris Crosetto pe X. „Occidentul încă nu și-a dat seama de acest lucru și nici nu a întreprins vreo acțiune semnificativă ca răspuns.”
Pe bulevardul central Corso Vittorio Emanuele II din Milano, magazinul de articole sportive On și un magazin Levi’s, vizate în timpul protestelor, s-au redeschis marți, însă au rămas baricadate. Magazinele de lux și-au repus marfa în vitrine după ce o retrăseseră temporar din motive de securitate.
În Albania, protestatarii urmau să iasă în stradă la Tirana pentru a șaptea zi consecutivă, în semn de protest față de guvernul condus de prim-ministrul Edi Rama.
