Volodimir Zelenski afirmă că Washingtonul este dispus să discute garanții de securitate care ar putea include un răspuns militar american în cazul unei noi agresiuni ruse, dar a insistat că orice acord trebuie să prevadă exact ce acțiuni ar întreprinde forțele americane și să primească aprobarea Congresului, notează DIGI24.ro.
Într-un interviu extins acordat jurnalistei Alla Mazur de la TSN, Zelenski a precizat că Ucraina ia în considerare mai multe aranjamente de securitate postbelice, inclusiv aderarea la NATO, garanții americane directe și o coaliție condusă de Europa, susținută de Washington.
El a subliniat că termenii nu pot fi dictați de Moscova și că Ucraina nu va accepta neutralitatea sau restricționarea forțelor sale armate.
„La ce sunt dispuse Statele Unite? Cu ce efective? Operațiuni aviatice sau terestre, dacă Ucraina trebuie apărată rapid?”, a întrebat Zelenski, potrivit Kyiv Post.
El a menționat că actuala administrație americană este pregătită să discute astfel de aranjamente, însă detaliile trebuie formulate într-un acord obligatoriu din punct de vedere juridic, în loc să rămână la stadiul de promisiuni politice între președinți.
Congresul trebuie să aprobe orice garanție oferită de SUA
Zelenski a afirmat că un acord bilateral de securitate trebuie să supraviețuiască schimburilor de conducere politică de la Washington și Kiev.
„Congresul trebuie să voteze garanțiile de securitate”, a declarat el, respingând un alt aranjament similar Memorandumului de la Budapesta, care nu a reușit să prevină agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
Președintele a conturat trei cadre posibile de securitate: aderarea Ucrainei la NATO, garanții bilaterale din partea SUA sau o Coaliție a Voinței (Coalition of the Willing) condusă de Europa, care să implice peste 30 de țări, cu sprijin american.
Aderarea la NATO a rămas opțiunea sa preferată, însă a recunoscut că garanțiile directe din partea SUA, fără o aderare formală, ar putea reprezenta un compromis.
Cu toate acestea, Zelenski a precizat că întrebări-cheie rămân în continuare fără răspuns, inclusiv dacă forțele americane sau instalațiile militare ar putea fi staționate în Ucraina și cum ar răspunde Washingtonul în cazul unei noi invazii ruse.
Zelenski a menționat că aceeași incertitudine se aplică și unei prezențe militare europene, față de care Moscova s-a opus în mod repetat.
„Nu schimbăm nimic pe nimic”
Președintele ucrainean a respins sugestiile conform cărora Ucraina ar fi fost de acord să cedeze teritorii în schimbul garanțiilor de securitate, în timp ce Washingtonul se pregătește pentru reluarea negocierilor cu Rusia.
„Nu schimbăm nimic pe nimic. Suntem pregătiți pentru discuții”, a declarat Zelenski. El a insistat că chestiunile teritoriale pot fi abordate doar de liderii naționali, în timp ce delegațiile tehnice pot negocia alte aspecte ale unui acord.
Zelenski a precizat că negociatorii americani au prezentat mai multe propuneri în urma convorbirilor de la Oslo din 20 octombrie, pe care trimisul american Steve Witkoff le-a transmis ulterior președintelui rus Vladimir Putin, la Sankt Petersburg.
El a subliniat că documentul nu reprezintă un plan de pace definitivat supus aprobării lui Putin.
„Nu Rusia decide”, a spus Zelenski, explicând că propunerile erau destinate dezbaterilor între părțile implicate în încheierea războiului.
El a adăugat că cerințele rusești nu pot determina aranjamentele de securitate ale Ucrainei.
„Limitarea armatei noastre și neutralitatea Ucrainei nu sunt subiecte de discuție”, a afirmat el.
Ucraina vrea să păstreze o armată de 800 de mii de militari
Zelenski a mai declarat că efectivul forțelor armate ucrainene din perioada postbelică va rămâne o decizie internă, dependentă de finanțare și de aranjamentele de securitate asupra cărora se va conveni în cele din urmă.
„Dacă voi avea suficienți bani, vreau să mențin o armată de 800.000 de oameni”, a spus el.
El a subliniat că nu va negocia dimensiunea armatei ucrainene cu Rusia și, de altfel, nici cu SUA.
Președintele a menționat că statutul de membru NATO ar putea modifica cerințele militare ale Ucrainei, însă decizia va depinde de disponibilitatea alianței de a ajuta la finanțarea și echiparea forțelor ucrainene.
În lipsa aderării la NATO, Ucraina ar avea nevoie de alte garanții credibile, alături de o armată numeroasă, bine finanțată și echipată cu arme și tehnologie modernă.
El a precizat că propunerile Washingtonului au acoperit de asemenea chestiuni economice, de reconstrucție și aspecte teritoriale, deși a refuzat să dezvăluie toate detaliile din cauza unor înțelegeri confidențiale cu negociatorii americani.
SUA afirmă că Putin a fost de acord cu convorbirile trilaterale din noiembrie
Zelenski a declarat că negocierile de la Oslo au contribuit, de asemenea, la redeschiderea unui canal diplomatic cu Moscova.
Potrivit președintelui ucrainean, oficialii americani s-au deplasat la Sankt Petersburg după reuniune și au informat ulterior Kievul că Putin a fost de acord, în principiu, cu negocieri trilaterale la care să participe Ucraina, Rusia și SUA în luna noiembrie.
Abu Dhabi s-a numărat printre locațiile discutate, deși Zelenski a precizat că convorbirile ar putea avea loc și în altă parte în Orientul Mijlociu sau în Europa.
Kievul dorește implicarea reprezentanților europeni și speră că negocierile tehnice vor putea duce la o întâlnire între liderii naționali.
Zelenski a menționat că o astfel de reuniune ar putea aborda disputele teritoriale, în timp ce alte discuții ar putea explora un armistițiu energetic, un armistițiu maritim pentru protejarea exporturilor și importurilor ucrainene, precum și noi schimburi de prizonieri.
El a salutat revenirea a 270 de prizonieri ucraineni, dar a subliniat că un schimb complet „toți pentru toți” ar necesita negocieri la nivel de lideri.
Președintele a declarat că Rusia caută, la rândul său, garanții de securitate în cadrul discuțiilor cu Washingtonul. El a recunoscut că nu cunoaște toate detaliile conversațiilor purtate de Putin cu trimișii americani, inclusiv dacă chestiunile economice au influențat poziția Moscovei.
Schimbul de intelligence, reluat
Zelenski a descris reuniunea din 20 octombrie de la Oslo drept productivă, precizând că aceasta a ajutat la soluționarea a două dintre cele trei dispute imediate ale Ucrainei cu Washingtonul.
El a identificat problemele ca fiind schimbul limitat de informații de intelligence furnizate de SUA privind lansările de rachete balistice rusești, restricțiile care afectau capabilitățile satelitare Starlink și Starshield, precum și lipsa sistemelor de apărare antiaeriană.
Potrivit lui Zelenski, schimbul de informații privind amenințările balistice a fost complet restabilit, în timp ce capabilitățile satelitare au revenit la vitezele necesare forțelor ucrainene.
El a menționat că, în cadrul unor verificări desfășurate peste noapte cu oficialii din domeniul apărării, serviciul de satelit și-a reluat funcționarea la viteze corespunzătoare pentru 420 de kilometri pe oră, în urma restricțiilor anterioare.
Armata Ucrainei a salutat această restabilire, a spus el.
Președintele a mulțumit oficialilor americani și echipei de negociere a Ucrainei pentru rezolvarea ambelor chestiuni, adăugând că este posibil ca și atenția publică să fi fost de ajutor.
Cu toate acestea, lipsa armamentului de apărare antiaeriană a rămas nesoluționată.
Zelenski a afirmat că întâlnirea de la Oslo a produs rezultate tangibile, dar a avertizat că situația s-ar putea schimba, în special pe fondul evoluțiilor politice interne din SUA.
Witkoff și Kushner nu au vizitat Bucea
Zelenski a dezvăluit, de asemenea, că i-a invitat pe trimișii americani Steve Witkoff și Jared Kushner să viziteze orașul Bucea în timpul vizitei lor anterioare la Kiev, însă aceștia nu s-au dus.
Președintele a menționat că i-a însoțit la Catedrala Sfânta Sofia pentru a le arăta moștenirea istorică a Ucrainei și realitatea vieții într-o țară care rezistă invaziei ruse.
A dorit ca delegația americană să cunoască Ucraina nemijlocit, în loc să se bazeze pe narativele rezultate din contactele acesteia cu Moscova.
Zelenski a spus că a sperat, totodată, să le arate trimișilor orașul Bucea, suburbia Kievului unde au avut loc atrocitățile rusești din 2022.
„Am oferit această posibilitate”, a declarat Zelenski întrebat dacă americanii au fost invitați.
El a explicat că a vrut ca aceștia să vadă atât consecințele ocupației ruse, cât și modul în care comunitățile se reconstruiesc.
„Nu au găsit timpul necesar, deși au găsit timp pentru multe alte lucruri”, a spus el. Președintele a recunoscut că motivele pentru care nu au vizitat Bucea ar fi putut fi diverse.
Cu toate acestea, el a afirmat că prezentarea monumentelor istorice ale Kievului și a rezilienței locuitorilor săi a ajutat la crearea unei conexiuni emoționale cu Ucraina.
El a subliniat că Catedrala Sfânta Sofia este mai veche decât Moscova însăși, evidențiind istoria îndelungată și identitatea independentă a Ucrainei.
