Despre acest lucru a relatat publicației The Insider fostul său asistent personal, Gheorghi Suzuki, care a participat personal la astfel de întâlniri. Printre altele, el a povestit cum transporta valize cu bani lichizi, cum a fost victima unor hărțuiri sexuale și cum a reușit să scape prin înșelăciune.
„M-au mutat în apartamentele lui Ilarion, iar apoi au început hărțuirile sexuale”
„L-am cunoscut pe mitropolitul Ilarion (Grigori Alfeev — The Insider) acum mai bine de cinci ani, când a venit în Japonia. M-am născut și am crescut în Japonia, într-o familie creștină. Am dorit dintotdeauna să devin slujitor al Bisericii Ortodoxe, dar în țara noastră există puține oportunități pentru aceasta. De aceea, acum câțiva ani am scris o scrisoare Departamentului de Relații Externe al Bisericii Ortodoxe Ruse, Patriarhia Moscovei, condus atunci de mitropolitul Ilarion. Voiam să devin călugăr și să învăț viața monahală. Mi-a răspuns chiar Ilarion: m-a invitat să vin la el în Rusia. Dar a început pandemia de COVID-19, iar apoi războiul din Ucraina. Nu aveam nicio șansă să ajung acolo.
În vara anului 2022, Ilarion a fost brusc destituit din funcția sa de la Moscova și numit mitropolit de Budapesta și al Ungariei. Am decis să-l susțin — i-am scris o scrisoare de compasiune, propunându-i să vin în Ungaria și să-i devin asistent. Era un gest formal de curtoazie, nu m-am așteptat să accepte. Dar, surprinzător, mitropolitul a fost de acord. Am fost uimit, dar am hotărât totuși să plec.
Am ajuns la Budapesta în octombrie. Primele zile m-au impresionat mult. Am fost cazat într-o cameră separată. Apoi, Ilarion mi-a propus să ne plimbăm prin oraș. Credeam că va fi în sutană, dar purta haine obișnuite — sacou și pantaloni. În timpul plimbării, și-a scos sacoul și mi-a dat să-l duc eu. Pentru mine a fost un șoc cultural. În Japonia, nici măcar directorii de mari companii nu fac așa ceva cu subalternii lor. Destul de repede am fost mutat din camera separată în apartamentele lui, iar apoi au început hărțuirile sexuale din partea sa”.
„Ilarion a contribuit mult ca patriarhul Kirill să nu fie inclus pe lista de sancțiuni”
„Până să plec din Japonia, credeam că Ilarion era un om profund credincios — se ocupa de teologie, scria cărți, participa la filme. Dar totul s-a dovedit o iluzie. După un an și jumătate trăit sub același acoperiș, pot spune că folosește credința pentru a face bani. Pentru el, Biserica este o afacere.
De exemplu, nu avea o opinie clară despre războiul din Ucraina. Spunea ceea ce îi era convenabil în momentul respectiv. Dacă vorbea cu europeni, adopta o poziție anti-război.
În opinia mea, ca ierarh, ar fi trebuit să aibă grijă de enoriașii săi din Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Budapesta. În realitate, abia comunica cu ei. Venea cu cinci minute înainte de începerea slujbei și pleca aproape imediat după predică.
În schimb, se întâlnea lunar personal cu ambasadorul Rusiei în Ungaria. Iar asistentul său, Veaceslav Li, se întâlnea săptămânal cu angajați ai ambasadei. Toate aceste contacte erau informale și aveau loc fie la ambasadă, fie în restaurante. Uneori, diplomații veneau la apartamentul mitropolitului.
De mai multe ori, am fost martor la întâlniri ale lui Ilarion cu premierul Ungariei, Viktor Orbán. Mai des, cam o dată pe lună, se întâlnea neoficial cu vicepremierul Zsolt Semjén. Cu Semjén avea o relație atât de apropiată, încât se vizitau reciproc acasă. Odată am servit ceaiul când vicepremierul și soția sa erau oaspeți la mitropolit. Soției acestuia i-au plăcut atât de mult dulciurile tradiționale japoneze pe care le pregătisem, încât mi-a cerut rețeta.
Toate aceste întâlniri aveau loc tête-à-tête. Dar, din când în când, Ilarion ne povestea mie și altor asistenți despre ce discutase cu oficialii ungari. De exemplu, despre cum ar putea Ungaria să-i ajute pe oamenii de afaceri și oligarhii ruși — oferindu-le permis de ședere în schimbul unor investiții sau făcând lobby pentru ridicarea sancțiunilor. Era vorba de milioane de euro. Tot Ilarion a contribuit activ la faptul că patriarhul Kirill nu a fost inclus în listele de sancțiuni — lucru vizibil și în știri, unde Ungaria a blocat în repetate rânduri includerea lui.
Ilarion asigura, de fapt, o punte între autoritățile ruse și cele ungare. Totul trebuia să aducă beneficii de ambele părți — și ungurilor, și lui Ilarion personal.
Mitropolitul se bucura de numeroase privilegii din ambele direcții. De exemplu, avea o mașină cu numere diplomatice, deși nu avea nicio legătură cu ambasada Rusiei — pur și simplu nu voia să stea în ambuteiaje. Când călătorea în străinătate, folosea terminalul guvernamental. De asemenea, în doar câteva luni (în toamna lui 2022) a obținut cetățenia ungară”.
„Mi-au dat o valiză cu bani”
„În afară de aceasta, mitropolitul Ilarion se întâlnea constant cu oameni de afaceri și oligarhi ruși. Oficial, scopul acestor întâlniri era acela de a strânge fonduri pentru nevoile bisericii. În realitate, banii erau folosiți pentru viața luxoasă a lui Ilarion, departe de cea monahală. Avea mașini, case și obiecte scumpe. Lua cina cu antreprenori în restaurante luxoase, povestind că biserica trece prin vremuri grele și are nevoie de ajutor. Desigur, nota de plată o achitau interlocutorii.
De mai multe ori s-a întâlnit cu oameni de afaceri ruși la Dubai, unde zbura la clasa business cu Emirates. Odată l-am însoțit. I s-a oferit o sumă mare de bani lichizi — nu știu exact cât. Ilarion a împărțit banii între asistenți pentru a-i transporta în bagaje și a zburat înapoi spre Ungaria. Și mie mi-au dat o valiză cu bani, dar nu am deschis-o. Sumele erau transferate și în fondurile lui Ilarion din Rusia — de exemplu, în „Fundația Grigorie Teologul” și „Poznanie”.
Sume mari de bani îi oferea regulat Dmitri Pumpeanski, fondatorul Companiei Metalurgice de Țevi. Odată, la o aniversare a unui om de afaceri din Azerbaidjan, Ilarion l-a cunoscut pe Valeri Kogan, fost coproprietar al aeroportului Domodedovo.
Kogan l-a invitat pe Ilarion și pe noi la el acasă, în Israel. Am zburat din Baku direct în Israel, unde Ilarion a încercat să stabilească legături strânse cu familia acestuia — cu soția și nepoata lui — sperând să devină o persoană utilă pentru ei. Se aștepta ca Kogan să-l plătească. Au petrecut șapte zile împreună, dar mitropolitul a plecat cu mâna goală. Era foarte dezamăgit că pierduse atâta timp în zadar.
Sponsorilor săi, Ilarion le spunea că vrea să construiască în Ungaria o mănăstire unde să trăiască împreună cu asistenții și călugării săi. În realitate, și-a cumpărat o casă uriașă, practic un palat, lângă Budapesta.
O parte din bani erau folosiți pentru salariile asistenților aduși din Rusia. De exemplu, după ce am plecat, mi-a oferit o pensie pe viață în schimbul tăcerii. Am refuzat”.
„Îmi spunea mereu că nu am unde să fug”
„Tot acest timp am fost sub presiune emoțională din partea lui Ilarion. Îmi repeta că nu am unde să fug și că, dacă voi încerca, mă va găsi și își va folosi toate relațiile. Menționa inclusiv un anumit general al FSB.
În septembrie 2023, eram împreună în Sardinia, Italia — pe iahtul unui oligarh. La prânz, oligarhul a spus că sunt un băiat bun și că ar fi frumos să mă însor cu una dintre cele trei fiice ale lui. Ilarion a răspuns că este imposibil, pentru că voi deveni călugăr și voi rămâne cu el. Apoi m-a dus în cabină și m-a amenințat să nu mă gândesc să plec. Mi-a spus că, dacă voi încerca să fug, va distruge viața mea din Japonia sau nu voi mai ajunge acasă — că mi se va întâmpla ceva pe drum. Am înțeles atunci că, la prima ocazie, trebuia să fug.
Ocazia s-a ivit abia peste patru luni. În ianuarie 2024, Ilarion își petrecea tot timpul în „palatul” său, la o oră de Budapesta. Aveam o programare la medic în centrul orașului și trebuia să merg pentru câteva zile. Ilarion se simțea rău, așa că am putut pleca singur. Celălalt asistent care trebuia să mă supravegheze era în concediu.
Am rămas singur. Fără să pierd timpul, am cumpărat un bilet, am rezervat o cameră de hotel pentru o noapte și mi-am mutat pe furiș lucrurile acolo. Dimineața devreme, la ora cinci, am plecat cu taxiul spre aeroport. Zborul era la ora șapte, și nu m-am liniștit până nu am decolat. Când am avut escală la Istanbul, Ilarion a început să bănuiască ceva. A trimis un asistent să verifice unde sunt și de ce nu răspund. Acela mi-a adus mâncare și a început să sune. I-am scris că mă simt rău, dorm și să lase mâncarea la ușă. Când am ajuns în Japonia, ei descoperiseră deja că nu mai eram în cameră și îmi luasem lucrurile. Ilarion m-a sunat de multe ori, dar nu am răspuns. În Japonia, am depus o plângere, acuzându-l de hărțuire sexuală.
Ilarion cere acum să-mi retrag acuzațiile. A obținut deschiderea unui dosar penal împotriva mea și m-a dat în urmărire — m-a acuzat că i-am furat un ceas scump. Dar, în realitate, el însuși mi-l încredințase spre păstrare. Când mi-am plănuit fuga, am decis să iau ceasul cu mine ca garanție, în caz că ceva merge prost. Imediat ce am aterizat în Japonia, l-am returnat prin avocat.
Acum, el îmi propune să renunț la proces dacă declar că acuzațiile de hărțuire sexuală sunt minciună și calomnie și dacă îmi închid canalul de YouTube.
Între timp, dosarul împotriva lui Ilarion este blocat de un an — autoritățile spun că nu-i pot stabili adresa și nu-i pot trimite citația. El însuși nu se prezintă la tribunal.
După primul meu interviu, a fost transferat din Ungaria în Cehia — trimis să slujească la Biserica Sfinților Petru și Pavel din Karlovy Vary. Din câte știu, apare acolo doar la slujbele de duminică, și nici măcar în fiecare săptămână, continuând să locuiască în palatul său de lângă Budapesta”.
