„Prioritatea strategică este asigurarea finanțării nevoilor de securitate și apărare ale țării, precum și a sprijinului social pentru familiile care participă la operațiunea militară specială (războiul din Ucraina)”, se arată în declarația publicată de Ministerul Finanțelor rus la anunțarea creșterii cotei TVA de la 20% la 22% începând de anul viitor.
În același timp, economia aflată în dificultate lasă de izbeliște industrii-cheie precum metalurgia și energia, sectorul cărbunelui fiind într-o criză deosebit de gravă, transmite Agerpres.
Între timp, în pofida creșterii prețurilor, a scăderii investițiilor și a cererii, președintele rus Vladimir Putin a decis, cel puțin deocamdată, să continue campania militară și să amâne negocierile de pace până la atingerea obiectivelor sale.
De altfel, la convocarea Consiliului de Stat, joi, Putin a dat asigurări că rușii vor înțelege și vor sprijini majorarea impozitelor, cu condiția ca statul să-și îndeplinească obligațiile sociale și să garanteze securitatea țării.
Criza „greilor”
Sectoarele petrolului, gazelor, cărbunelui și metalurgiei sunt în criză, la fel ca marile corporații de stat, precum compania nucleară Rosatom, compania hidroelectrică RusHydro și compania feroviară RZhD.
Ca urmare a celor mai recente sancțiuni americane împotriva celor mai mari companii petroliere din Rusia – Rosneft și Lukoil –, veniturile din exporturile de țiței și gaze au scăzut cu 35% în noiembrie și se așteaptă să se diminueze cu încă 50% în decembrie.
Cu toate acestea, autoritățile nu își pot permite o salvare prin injecții de capital, din cauza inflației ridicate și a eforturilor intense de a o tempera, după ce au sacrificat deja aproape complet climatul investițional al țării.
Astfel, Rusia va intra în 2026 cu sectoare-cheie stagnante, dar își va menține obiectivul principal de reducere a inflației ridicate.
„Dinamismul economiei în acest moment este aproape zero. Este ca o mașină aflată în punct mort, cu motorul pornit – exact situația industriei militare, care funcționează la capacitate maximă”, a comentat economista Aleksandra Prokopenko, de la Carnegie.
În această săptămână, vicepremierul rus Aleksandr Novak a recunoscut că Rusia nu va ieși din stagnarea economică actuală înainte de 2027, după ce Ministerul Economiei a prognozat o creștere a PIB de doar 1% în acest an, comparativ cu 4,1% în 2024.
Kremlinul ia de unde poate
Autoritățile ruse constată o scădere drastică a veniturilor bugetare, însă, în loc să reducă cheltuielile, sporesc povara fiscală asupra cetățenilor, tratând populația ca pe o altă resursă de exploatat.
Pe lângă TVA, vor crește și alte impozite, inclusiv cele pe venitul persoanelor fizice și al companiilor. Scutirile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor vor fi eliminate, iar impozitele pe autoturisme vor fi majorate, deși și acest sector se confruntă cu dificultăți.
Companiile de tehnologie, de exemplu, își vor vedea cota de impozitare aproape dublată, de la 7,6% la 15%.
Colectarea veniturilor prin confiscarea activelor private a continuat și în acest an, ajungând la 50 de miliarde de dolari (aproape 2% din PIB) până la jumătatea anului, în urma naționalizării a peste 100 de active începând din 2022.
Ce urmează în 2026?
Noile măsuri fiscale ar putea declanșa o reacție în lanț, conducând la o scădere suplimentară a cererii. Majorarea TVA va crește costurile de producție, iar acest lucru, combinat cu sporirea poverii fiscale, va duce la scumpirea produsului final.
Potrivit economistului și opozantului rus Igor Lipsiț, IMM-urile vor fi cele mai afectate. În opinia sa, aceste măsuri vor contribui și la extinderea economiei subterane.
„Este un scenariu clasic: statul împinge Rusia spre marginea prăpastiei, în timp ce oamenii obișnuiți încearcă să se salveze, scăpându-i printre degete”, afirmă el.
IMM-urile rusești sunt profund îngrijorate, întrucât schimbările fiscale au un impact semnificativ asupra afacerilor lor, care operează, în general, cu marje de profit reduse și se confruntă cu dificultăți tot mai mari în competiția cu firmele chineze.
Între timp, rubla puternică, care s-a apreciat cu 45% în acest an – o creștere fără precedent în ultimii 30 de ani –, creează, potrivit Bloomberg, probleme suplimentare pentru economia orientată spre război.
Dacă această tendință se va menține, „răcirea” economiei ruse ar putea conduce la stagflație, adică stagnare economică însoțită de o creștere accentuată a prețurilor.
În acest context, experții anticipează o intensificare a disputei dintre autoritățile economice care susțin o politică monetară strictă pentru combaterea inflației – precum Banca Centrală a Rusiei – și cei care pledează pentru o rublă mai slabă, menită să stimuleze investițiile. Printre aceștia se numără patronatul rus: directorul executiv al Nornickel, Vladimir Potanin, a cerut vineri reducerea ratei dobânzii la 6%, de la nivelul actual de 16%, poziție susținută și de Sberbank, cea mai mare bancă a țării.
