Propunerile de modificare a Codului penal și a Codului contravențional au fost prezentate marți, 20 octombrie, în cadrul unor consultări cu reprezentanții comisiilor parlamentare de profil, Ministerului Justiției, Procuraturii Generale, Centrului Național Anticorupție și instituțiilor de învățământ superior.
Potrivit proiectului, elaborarea unei lucrări în scopul comercializării, atunci când autorul știe că aceasta va fi prezentată integral sau parțial de altcineva drept proprie, ar putea fi pedepsită cu amenzi între 37.500 și 57.500 de lei, muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la 180 de ore sau închisoare de până la un an.
Pedepsele ar urma să fie mai severe dacă faptele sunt comise de două sau mai multe persoane, în mod repetat ca îndeletnicire ori prin folosirea funcției deținute. În asemenea cazuri, amenzile ar putea ajunge la 125 mii de lei, iar pedeapsa cu închisoarea ar fi cuprinsă între un an și trei ani. De asemenea, persoanelor condamnate li s-ar putea interzice să ocupe anumite funcții sau să desfășoare anumite activități pentru o perioadă de până la cinci ani.
Separat, modificările propuse la Codul contravențional prevăd amenzi pentru elaborarea la solicitarea altei persoane sau punerea la dispoziție a lucrărilor academice destinate să fie prezentate drept creații proprii. Sancțiunile ar urma să fie cuprinse între 3.000 și 6.000 de lei pentru persoanele fizice, între 6.000 și 12.000 de lei pentru persoanele cu funcții de răspundere și între 9.000 și 15.000 de lei pentru persoanele juridice.
Ministerul precizează că activitățile legitime de consultanță, îndrumare, corectură, traducere, recenzare sau formatare a lucrărilor nu vor fi sancționate, atât timp cât nu presupun realizarea unei lucrări care să fie prezentată drept creația persoanei evaluate.
Inițiativa face parte dintr-un set mai amplu de măsuri pentru combaterea fraudelor universitare. În anul de studii 2025–2026, aproximativ 27 de mii de studenți au participat la un curs obligatoriu de etică și integritate academică. Totodată, universitățile au introdus verificări antiplagiat ale tezelor de licență și master, iar în sălile de examen a fost implementată supravegherea video.
Necesitatea unor măsuri suplimentare este evidențiată și de un studiu realizat de MEC în 2025, la care au participat 3.635 de studenți și 419 cadre didactice din șase universități. Cercetarea arată că, deși a crescut gradul de respingere a fraudelor academice, copiatul, favoritismul în evaluare și utilizarea neetică a inteligenței artificiale continuă să fie percepute drept practici frecvente.
Cadrele didactice au semnalat, de asemenea, dificultăți tot mai mari în identificarea plagiatului și a conținutului generat cu ajutorul inteligenței artificiale, în condițiile în care regulile instituționale privind utilizarea acesteia nu sunt încă suficient de clare.
