Despre ritmul reformelor de la Chișinău, rolul Bucureștiului în susținerea integrării europene, modernizarea armatei și protejarea identității românești de pe ambele maluri ale Prutului, ambasadorul României la Chișinău, Cristian-Leon Țurcanu, vorbește într-un interviu acordat Moldova Zoom la RFI.
Întrebat despre ritmul reformelor de la Chișinău, în contextul constatării Comisiei Europene că Republica Moldova poate deschide trei clustere în viitorul apropiat, ambasadorul spune că reformele înregistrate de autoritățile de la Chișinău „în ultimii patru ani sunt exemplare”. El subliniază natura dificilă a procesului.
„Sunt reforme foarte dificile, reforme care au fost întreprinse cu foarte multă sârguință și cu foarte multă tenacitate”. „Aceste rezultate excelente, deosebit de bune, au fost recunoscute ca atare de Comisia Europeană în cel mai recent raport publicat în luna noiembrie a acestui an”.
În opinia sa, raportul arată un efort larg: „au depus un efort susținut și un efort deosebit de complex”.
„România este și rămâne prezentă în acest efort”, iar contribuția principală este una practică: „să susținem acest efort de reformă prin transferul de expertiză, prin transferul de know-how și prin împărtășirea lecțiilor învățate de România în propriul proces de aderare”.
În plan concret, ambasadorul punctează utilitatea experienței românești inclusiv prin evitarea erorilor: „să menționăm unele greșeli pe care le-am făcut, pentru ca prietenii noștri de aici, de la Chișinău, să nu repete aceste greșeli”.
Referindu-se la declarația comună semnată la București, la 21 noiembrie 2025, Țurcanu insistă că inițiativa implică acțiuni coordonate:
„Da, declarația este una comună, deci pașii îi vom face împreună, îi vom face în comun. Ca să revin la întrebarea dumneavoastră, Parlamentul este fundamental în orice societate democratică. Este instrumentul prin care cetățeanul își exprimă voința, este cel mai important instrument prin care se adoptă legile unei țări. Faptul că am avut această declarație comună de la București este o urmare firească a cooperării extraordinar de bune între Parlamentul de la București și Parlamentul Republicii Moldova și este expresia unei voințe politice asumate atât la București, cât și la Chișinău, în ceea ce privește viitorul european al Republicii Moldova. În termeni concreți, parlamentele joacă și vor juca, mai ales Parlamentul de la Chișinău, un rol esențial în tot ceea ce înseamnă transpunere legislativă și în ceea ce înseamnă pregătirea cadrului normativ al Republicii Moldova pentru momentul aderării la Uniunea Europeană. Prin această declarație se reafirmă încă o dată relația deosebită de cooperare dintre cele două parlamente și se consolidează procesele prin care Parlamentul din România, prin experții săi și prin legiuitorii săi, oferă asistență și expertiză Parlamentului Republicii Moldova în acest domeniu.”.
Un capitol important al interviului vizează securitatea. Ambasadorul afirmă:
„Republica Moldova este, de foarte mulți ani, ținta unor atacuri foarte dure din partea Federației Ruse. Este ținta unui război hibrid pe care Federația Rusă îl duce de mulți ani aici. Este ținta propagandei, nu doar a Federației Ruse, ci și a propagandei sovietice care s-a derulat de-a lungul a mai multor decenii. Ceea ce am văzut de la invazia Federației Ruse în Ucraina a însemnat și o acutizare a acestor atacuri hibride asupra Republicii Moldova, care, trebuie să recunoaștem, după Ucraina, este cel mai afectat stat de acțiunile agresive ale Moscovei. Faptul că, în ultimii doi ani, ca să avem un orizont mai scurt pe care să-l analizăm, cetățenii Republicii Moldova au spus foarte clar și răspicat că doresc în Europa, doresc în familia europeană, în cele două rânduri de alegeri pe care le-am avut, cele prezidențiale și cele parlamentare, să nu uităm și referendumul, în care au putut să-și exprime în mod liber și corect votul, în ciuda tuturor atacurilor și ingerințelor venite din partea Federației Ruse, ne demonstrează că, da, aici vedem reziliență. Pentru că să reziști, să îți protejezi democrația și să ai curajul să spui liber și răspicat ceea ce îți dorești de la viitor înseamnă un grad foarte ridicat de reziliență. Asta nu înseamnă că suntem perfecți, pentru că, în timp ce metodele de atac care vin de la Est se modifică și se rafinează și se îmbunătățesc pe zi ce trece, în aceeași măsură trebuie și noi să ne adaptăm, să învățăm și să devenim mai rezilienți. Până la urmă, fiecare zi aduce o nouă provocare sau un nou tip de provocare și noi trebuie să ne adaptăm și să învățăm împreună cum să răspundem mai bine și cum să contracarăm aceste ingerințe. Iar România, împreună cu Republica Moldova, lucrează intens în domenii esențiale în ceea ce privește consolidarea rezilienței, fie că vorbim de securitate cibernetică, fie că vorbim de securitate în sensul clasic al cuvântului, de zona de apărare sau de protejarea infrastructurii critice. În toate aceste domenii, instituțiile de resort din România și Republica Moldova cooperează, învață împreună și se pregătesc împreună pentru a putea răspunde cât mai eficient acestor provocări”.
Pe dimensiunea energetică, ambasadorul separă clar mizele:
„Sunt două aspecte esențiale aici când vorbim de energie: odată, securitatea energetică și, apoi, independența energetică. Am văzut în urmă cu doi–trei ani criza energetică deosebit de gravă prin care a trecut Republica Moldova, din nou provocată de Federația Rusă, și am văzut și sprijinul care a venit de la București prin asigurarea energiei electrice necesare Republicii Moldova. Cooperarea în acest domeniu dintre București și Chișinău, iarăși, este una deosebit de bună și se referă nu doar la energie electrică, ci și la gazele naturale. Deja, prin gazoductul Iași–Ungheni se poate acoperi necesarul de gaze naturale al Republicii Moldova, al malului drept al Nistrului, cu volume de gaze care provin din Uniunea Europeană, care, după cum știm, este o piață liberă, este o piață onestă, este o piață foarte sigură pentru asigurarea necesarului energetic. În ceea ce privește dimensiunea electricității, aici se fac progrese. Există deja linia de înaltă tensiune Isaccea–Vulcănești, care asigură o parte consistentă din necesarul de energie electrică pentru Republica Moldova. Este în curs de finalizare linia de înaltă tensiune de la Vulcănești către Chișinău, care, odată finalizată, va spori considerabil gradul de securitate energetică, deoarece toată această electricitate care vine din România, din lumea europeană, nu va mai putea fi întreruptă de factori terți. În plan bilateral, mai avem în lucru încă două proiecte foarte mari, tot în domeniul aprovizionării cu energie electrică. Este vorba de liniile de înaltă tensiune Suceava–Bălți și Strășeni–Gutinaș. Odată finalizate și acestea, vom putea vorbi de o independență energetică aproape completă a Republicii Moldova”.
Întrebat despre conflictul transnistrean și modul în care este privit la București, Țurcanu subliniază cadrul de principiu.
„România este stat membru al Uniunii Europene. România este parte activă la formularea pozițiilor Uniunii Europene în tot ceea ce înseamnă procesele de extindere, deci implicit și de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. România se uită la Republica Moldova și discută cu Republica Moldova în granițele sale constituționale. Acesta este un lucru foarte, foarte important. România a recunoscut independența Republicii Moldova în granițele sale constituționale, așa cum sunt ele recunoscute internațional. Deci, dacă vorbim despre parcursul european al Republicii Moldova, discutăm despre parcursul european al Republicii Moldova așa cum este definită ea în Constituție”.
În partea economică, ambasadorul numește aderarea la SEPA un progres remarcabil și traduce beneficiul în termeni simpli:
„Aderarea Republicii Moldova la sistemul SEPA este, în sine, un progres remarcabil, cu beneficii foarte, foarte concrete, nu doar pentru cetățeni, ci și pentru companii. SEPA înseamnă, în termeni cât mai simpli, bani transferați mai repede, mai ușor și mai ieftin din Republica Moldova către Uniunea Europeană și din Uniunea Europeană către Republica Moldova. Asta înseamnă, pentru familii, că nu mai cheltuie atât de mult pe comisioane. Sunt niște comisioane de transfer standard, sunt comisioane foarte reduse comparativ cu ce exista înainte de aderarea la sistemul SEPA. Pentru companii înseamnă economii deosebit de semnificative, de ordinul zecilor de milioane de euro, bani care rămân în economie, pentru că nu mai sunt cheltuiți doar pe comisioane de transferuri interbancare. Banii aceștia rămân în economie și pot fi reinvestiți. Ceea ce menționați dumneavoastră, privind cooperarea dintre autoritățile române și cele din Republica Moldova în domeniul financiar, este parte din tabloul mai amplu de asistență și de transfer de expertiză, pentru că, după cum menționăm anterior, noi suntem alături de autoritățile din Republica Moldova în absolut toate domeniile, în ceea ce privește pregătirea acestui parcurs european, deci inclusiv în domeniul financiar, fiscal și așa mai departe.”
Între proiectele din educație, Țurcanu oferă o cifră: „în ultimii 10–11 ani… au fost modernizate peste o mie de școli și grădinițe în Republica Moldova”. El enumeră și direcții culturale și educaționale: „construcția unui nou teatru la Cahul”, „reabilitarea unor clădiri istorice”, investiții în școli și „modernizarea unuia dintre căminele Universității de Stat din Cahul”. De asemenea, menționează un program pentru profesorii de română: „cursuri de perfecționare, program,cu sprijinul a peste șapte universități din România”.
La final, discuția ajunge la identitatea românească. Ambasadorul rezumă soluția într-o frază: „cel mai eficient mod prin care poți să-ți protejezi identitatea este să-ți protejezi limba, în primul și în primul rând”, apoi „să transmiți mai departe valorile și trăsăturile care te definesc identitar”.
Întrebat cum se simte în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu răspunde scurt: „Ca acasă.” Iar despre diferențele regionale ale vorbirii, concluzionează: „ea este limba română și acesta este farmecul ei”.
