Analiza IPRE vizează efectele proiectului asupra judecătorilor, procurorilor, Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Procurorilor, precum și asupra personalului instanțelor și al Procuraturii.
Experții consideră că obiectivele generale ale reformei – simplificarea sistemului de salarizare, consolidarea salariului de bază, reducerea sporurilor și creșterea transparenței – sunt justificate. Totuși, mecanismele propuse pentru sectorul justiției necesită ajustări înainte de adoptarea legii.
Una dintre principalele probleme identificate ține de ajustarea anuală a valorii de referință utilizate la calcularea salariilor judecătorilor și procurorilor. Potrivit IPRE, proiectul leagă această ajustare de situația economică și posibilitățile bugetului public, în timp ce Curtea Constituțională a stabilit că aceasta trebuie să fie obligatorie și să țină cont cel puțin de rata medie anuală a inflației.
Experții critică și introducerea unor valori de referință salariale diferite pentru judecătorii și procurorii care au promovat evaluarea externă. Potrivit notei, diferența dintre valorile de 4 700 și 6 200 de lei ar putea genera un decalaj salarial de aproape 32% între persoane cu aceleași funcții și responsabilități. IPRE susține că recompensarea celor care au trecut evaluarea externă ar putea fi aplicată doar temporar, printr-o indemnizație separată, nu prin diferențe permanente în salariul de bază.
În acest context, experții recomandă instituirea unui mecanism obligatoriu de ajustare anuală a salariilor judecătorilor și procurorilor, revizuirea diferențelor salariale legate de evaluarea externă și implicarea CSM și a CSP în procesul de stabilire a funcțiilor și grilelor salariale din sistemul de justiție.
