Desigur, e o formulă de descurajare credibilă aceea de a fi pregătit. Totuși, față de rapoartele Congresului vizând acțiunile hibride sau de război cu spectru larg declanșate deja de Rusia împotriva statelor aliate, cele mai vizibile sunt cele din flancul estic, statele din prima linie, care se confruntă cu acțiuni agresive și revărsarea peste granițe a războiului de agresiune din Ucraina. Totuși operațiunea serviciilor ruse, probabil GRU, asupra aeroportului Leipzig și a unui avion de transport material militar a făcut să se revadă estimările, dovedindu-se că Germania este în prim planul actelor de război: spionaj, subversiune, distrugere, atentate, război cognitiv-informațional, incendiere, tentative de asasinat a directorilor companiilor militare și multe altele. Schimbarea radicală petrecută acum este asumarea de către Germania a atribuirii responsabilității către Rusia, susținerea comună din partea NATO și UE a Germaniei în fața acestui act de război și alinierea statelor europene și aliate pentru a chema ambasadorii ruși și a le înmâna note ferme de protest. Cea mai comprehensivă și puternică reacție aliată, care prefigurează sancțiuni multiple și răcirea și mai accentuată a relațiilor cu Kremlinul.
Pe scurt
Catastrofa evitată din întâmplare la aeroportul din Leipzig
Rusia responsabilă: condamnarea de către Germania a actului de agresiune hibridă
NATO, UE, statele membre solidare cu Germania
Reacția Rusiei: probele plantate de germani pentru campania electorală și cobeligeranța cu Ucraina
Atac-sancțiune pentru sprijinirea Ucrainei
Catastrofa evitată din întâmplare la aeroportul din Leipzig
La 5 august, un incident fără egal a trimis Germania în fibrilații, după ce pe aeroportul Leipzig-Halle, utilizat pentru transporturi militare și civile, a fost identificat un complot cu echipamente explozive, respectiv o dronă cu explozibil la bord lângă un avion cargo ucrainean AN 124, în timp ce o altă dronă a lovit un avion cargo alăturat. Nici una nu a detonat, din fericire. O a treia dronă cu explozibil a fost găsită în apropiere. Ancheta a durat aproape o lună și rezultatele au apărut săptămâna trecută, miercuri, 2 septembrie. Guvernul Germaniei a considerat că de vină este Rusia. Autoritățile germane au identificat doi suspecți din spatele atacului, unul cu cetățenie rusă și pașaport leton, un altul cetățean belarus, cu pașaport rusesc. Cel puțin unul are legături directe cu un serviciu de informații rusesc.
Potrivit relatărilor publice din media, investigațiile Poliției au descoperit urme care se leagă de dosare existente în Finlanda și Lituania, fiind vorba cu precădere de ADN-ul colectat de pe componentele descoperite pe și lângă aeroport. Public, Serviciul de informații și securitate finlandez nu a putut comenta nimic în legătură cu acest caz, în timp ce ministrul de Externe finlandez, Elina Valtonen, a declarat miercuri, 2 septembrie, că l-a convocat pe ambasadorul Rusiei la Helsinki în legătură cu atacul de la aeroportul din Leipzig, un hub cargo utilizat în logistica legată de NATO, Germania și Ucraina. Informațiile oferite de către Poliție în aceeași zi vorbesc despre evenimentele din 4 august când, pe aeroport, muncitorii au găsit o dronă căzută și un detonator într-o zonă de cargo securizată și destinată transportului militar, lângă avionul de transport ucrainean Antonov AN – 124.
Urmele de ADN de pe dronă, de pe containerul de explozibil transportat și de pe antena montată pe un copac din apropiere au reușit să ducă la identificarea celor două persoane implicate. Suspectul belarus a intrat în spațiul Schengen cu o viză turistică de Austria emisă la Minsk, iar cetățeanul rus de origine letonă a fost cel care a coordonat logistica misiunii de agresiune asupra Germaniei și a instruit participanții la desfășurarea operațiunii. Acesta a venit la Berlin, la sfârșitul lui iulie, a închiriat o mașină, a călătorit la Leipzig și a părăsit Germania cu două zile înaintea atacului ratat. Doar norocul a făcut ca dispozitivele să nu explodeze. Nu a fost, dealtfel, singurul caz de sabotaj înregistrat în Germania în ultimele zile: alte două atacuri au avut loc la adresa staților de electricitate, una în Est și una lângă Koln.
Deși autoritățile nu știu încă cine se află în spatele acestor atacuri, ministrul de Interne al landului Nord-Rin-Westphalia, Herbert Reul, a declarat că atacul a vizat liniile de electricitate de la Bergheim, în vestul Germaniei și a fost dirijat intenționat să atace întreaga rețea germană. "Investigăm două posibilități: sabotaj direct din partea unui stat străin sau extremism de stânga", mai susține el. Incidentele au oprit unități de producție pe bază de lignit cu o capacitatea de 4200 Megawați putere instalată în regiunea de Vest și un set de componente conținând material conductor au afectat liniile de înaltă tensiune într-un nod critic din Brandenburg. Poliția a spus că investighează dispozitive inprovizate explozive și incendiare la stația electrică din estul Brandenburgului, care au afectat marți, 1 septembrie aprovizionarea cu energie electrică în regiune. Nu se știe cine a pus aceste dispozitive.
Evaluările de intelligence americane au transmis deja avertismente europenilor că Moscova va testa alianța în anii următori, cu riscuri care cresc continuu odată ce Kremlinul consideră oferirea de arme și intelligence către Kiev ca o implicare directă în război. Și în Polonia vecină, premierul Donald Tusk a vorbit despre fabrica de drone de luptă de la Skarzysko-Kamienna, la 140 km sud de Varșovia, care a fost ținta unui incident provocat intenționat, de sabotaj și incendiere. Nici focul de la fabrica din Lublin de duminică, 30/31 august noaptea nu poate fi exclus din pista unui incendiu provocat. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a susținut că deja sunt pachete de sancțiuni adoptate pentru a descuraja Rusia și că miniștrii de Externe ai statelor UE vor discuta măsuri și metode noi pentru a tăia și mai profund liniile de luptă rusești.
Rusia responsabilă: condamnarea de către Germania a actului de agresiune hibridă
Marți, 1 septembrie, Germania a acuzat direct și oficial Rusia că este responsabilă de tentative de sabotaj, fiind statul din spatele atacului cu drone de la aeroportul din Leipzig, de la 4 august. Doar o eroare de montare a detonatorului a făcut ca încărcătura explozivă să nu sară în aer, în timp ce a doua dronă s-a lovit de avionul cargo alăturat și nu a explodat, de asemenea. O a treia dronă a fost descoperită cu 10 zile după acest moment lângă aeroport, fără să se poată preciza dacă cele trei au venit împreună, în aceeași operațiune, sau au fost încercări separate de lovire a avionului cargo ucrainean, care pare să fi fost ținta.
Ministrul de Interne al Germaniei, Alexander Dobrindt, a susținut că atacul de la aeroportul din Leipzig a urmat un “model binecunoscut al operațiunilor hibride ale Rusiei în Europa” și că presupune că Germania va fi atacată și pe mai departe. Președintele rus Vladimir Putin a susținut marți că Germania a plantat probele incriminatoare la adresa sa pentru a da vina pe Moscova pentru atacul de la aeroport, fără nici o probă legată de acuzațiile sale, în timp ce ambasada Rusiei la Berlin că alegația că Rusia e de vină e “absurdă”. În schimb, ministrul german Dobrindt a susținut că cercetarea echipamentului utilizat împreună cu descoperirile serviciilor de informații probează implicarea Rusiei în atac.
În același timp, ministrul Afacerilor Externe Johann Wadephul, care era alături de colegul său, la conferința de presă de la Berlin, a anunțat închiderea consulatului rus de la Bonn, începând de la 18 septembrie și a încheiat contractul de închiriere al Casei Ruse de la Berlin, centrul cultural și tehnologic utilizat de către Rusia pentru spionaj și propagandă. El a anunțat și înăsprirea controalelor pentru intrarea în Germania a cetățenilor ruși, în timp ce își propune creșterea presiunii față de flota din umbră a Rusiei, alcătuită din tancuri petroliere vechi, care ocolește sancțiunile occidentale în vânzarea de petrol și produse petroliere, ca urmare a agresiunii militare ruse din 24 februarie 2022. De asemenea, Wadephul l-a chemat pe ambasadorul Rusiei la Berlin, Sergei Nechayev, pentru a-i transmite protestul Germaniei pentru acest act. Experții în securitate puseseră deja în cârca Rusiei responsabilitatea pentru atac chiar de la început, după ce au ajuns primele date publice, pe seama flotei de avioane ucrainene Antonov de pe aeroport care duc materialele cargo către Ucraina.
Ministrul de Externe german, Johann Wadephul, a declarat că toate componentele – configurația dronei, tipul de explozibile, sistemele de detonare - sunt cunoscute din operații hibride ale Rusiei din timpul războiului din Ucraina, pe modelul utilizat de o lungă serie de operațiuni de destabilizare ale Rusiei din Europa. Procurorii federali germani au considerat incidentul drept un atac serios la adresa infrastructurii de transport și logistice germane. “Investigațiile poliției, modelele de acțiune criminală și elementele de intelligence substanțiază fără dubii responsabilitatea Rusiei pentru tentativa de atac de la aeroportul Leipzig”, a mai susținut ministrul de Interne Dobrindt. De asemenea, el a adăugat că “nu vedem atacul de la Leipzig drept un incident izolat, ci ca o parte în contextul și a altor operațiuni hibride din Germania. De asemenea ne asumăm și faptul că Germania va fi ținta și a altor atacuri ale Rusiei”. Dobrindt a insistat că Germania nu este în război, dar este subiectul unor atacuri hibride zilnice și va răspunde în manieră "proporțională și măsurată, dar hotărâtă", într-un format coordonat cu NATO și Uniunea Europeană.
Guvernul cancelarului Friedrich Merz a acuzat Rusia că a devenit stat sponsor al terorismului pentru atacul din 4 august. După ce a început războiul Rusiei în Ucraina, Germania a redus numărul de vize pentru cetățeni ruși la a zecea parte, și va reduce și mai mult vizele turistice pentru că nu este o situație de normalitate și lucrurile nu pot continua cum au fost. Vor fi acceptați doar rușii care nu sunt un pericol pentru Germania, pentru a minimaliza riscurile. Consulatele Germaniei au acordat 27.000 vize Schengen pentru cetățenii ruși în 2024, față de 2019, înainte de coronavirus, când a emis 330.000. Potrivit statisticilor europene, în 2025, statele UE au acordat 620.000 de vize, cu 10,2% mai mult decât anul anterior, cele mai multe pentru Franța, Italia și Spania.
NATO, UE, statele membre solidare cu Germania
Miercuri au reacționat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a doua zi după acuzația directă a Germaniei la adresa Rusiei pentru atac. Von der Leyen a calificat atacul hibrid la adresa aeroportului din țara sa drept inacceptabil, în timp ce Rutte a anunțat că Europa nu va fi divizată de această amenințare și nici nu va opri ajutorul pentru Ucraina. Din contra, UE și NATO au anunțat că vor crește presiunea asupra Rusiei după această nouă escaladare din Germania, odată ce Rusia devine din ce în ce mai dură și necugetată în atacurile sale asupra Europei. Incidentul de la Leipzig marchează o nouă escaladare pe teritoriul UE atribuită Rusiei, urmând ca UE să reacționeze mai repede și mai bine la provocările Kremlinului. Ambii au subliniat solidaritatea totală cu Germania.
Ministerul rus de Externe a promis să răspundă în oglindă față de măsurile de retaliere anunțate de către Germania, chemându-l la MAE pe însărcinatul cu afaceri Bernd Finke pentru a-i reproșa "acuzațiile complet nefondate" la adresa sa. Și Vladimir Putin a condamnat măsurile luate de către Germania, considerate o “eroare serioasă care merge contra intereselor cetățenilor germani”. Totuși, Ursula von der Leyen Von der Leyen a insistat că la Leipzig, “atacul a implicat material de nivel militar adus de operativii ruși pe pământ european”, atac pe care “nu-l vom tolera”. Conferința de presă comună a UE și NATO a avut loc în timp ce miniștrii de externe europeni se reuneau la Wicklow, în Irlanda, acolo unde ministrul francez de Externe, Jean-Noel Barrot, a declarat că acțiuni concertate vor fi luate de către europeni la adresa flotei din umbră a vaselor care cară petrol și produse petroliere pentru a evita sancțiunile europene. Și miniștrii de Externe din Belgia și al Țărilor de Jos, ca și cel al României, au anunțat că i-au chemat pentru a protesta pe ambasadorul rus din respectivele capitale.
Ministrul lituanian de Externe, Kestutis Budrys a susținut faptul că este evident că Rusia nu vede nici un cost politic pentru generarea de atacuri hibride nerecunoscute la adresa aliaților europeni, în timp ce șeful Politicii Externe europene, Kaja Kallas, susține că lucrează la o nouă acțiune de întărire și creștere a sancțiunilor existente la adresa Rusiei și la o decizie largă de a bloca acordarea de vize UE de intrare pentru foștii combatanți din armata rusă. Mai multe state UE între care Suedia, Țările de Jos, Polonia și Spania, au cerut transmiterea celor 193 miliarde de euro înghețați în băncile europene către Ucraina, pentru a o sprijini în războiul cu Rusia, o decizie respinsă de Belgia la nivel european, fiind vorba despre țara care găzduiește fondurile și care se teme să nu rămână responsabilă juridic față de evaporarea acestor bani.
Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a subliniat că se înregistrează un risc în creștere vizând dronele ruse intrând pe teritoriul Alianței, în statele din flancul estic, dar sunt mult mai multe acțiuni maligne care vizează direct teritoriul aliaților, fie că este vorba despre incendii în fabricile de producție a echipamentelor militare pentru Ucraina, sau despre atacul hibrid de la Leipzig. Europa, de partea sa, a împrumutat Ucraina cu 90 miliare de euro pe seama fondurilor ruse înghețate, în timp ce Kievul a solicitat 27 miliarde de euro în plus pentru a putea achiziționa interceptorii PAC-3 pentru sistemele anti-aeriene Patriot. Asta în timp ce Europa este parte a acordului de producere în comun cu Ucraina a rachetelor anti-balistice de apărare Freyja. Von der Leyen a promis că Europa și NATO nu numai vor menține presiunea la adresa Rusiei, ci o vor crește și nu se vor opri decât atunci când Rusia se oprește din bombardarea și uciderea ucrainenilor, bărbați, femei și copii.
În procesul de creștere a sancțiunilor intră modurile de țintire a complexului militar-industrial rus și a acțiunilor asupra flotei din umbră a Rusiei, în timp ce, la 30 august, UE a început să pregătească extinderea pachetului de sancțiuni împotriva Rusiei care să vizeze peste 1600 de indivizi și entități legale. NATO se pregătește și ea pentru escaladarea și mai departe a tensiunilor, inclusiv cu operațiuni hibride și incursiuni limitate pe teritoriul aliat. UE și NATO și-au anunțat solidaritatea cu Germania. În același timp, oficialii americani au legat de la apariție incidentul de la Leipzig de Rusia, Premierul polonez Donald Turk a susținut că Rusia a escaladat tensiunile în întreaga regiune, cu referire la incendiul la fabrica de componente pentru drone de luni, 31 august, iar premierul britanic Andy Burnham a subliniat că încercările Rusiei de a submina hotărârea comună și voința de a susține Ucraina e futilă și menită să eșueze.
Reacția Rusiei: probele plantate de germani pentru campania electorală
Reacția Rusiei a fost, am văzut, una de negare completă a oricărei implicări și de respingere a oricăror probe. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt al MAE rus, a susținut că Rusia va reacționa în oglindă la măsurile luare de Germania, în timp ce ambasada rusă a calificat măsurile drept o escaladare fără precedent în relațiile ruso-germane. Dacă Germania a acuzat Rusia de susținere a teroriștilor, și Zaharova a repetat în oglindă că Berlinul este un sponsor al terorismului, cu referire la sprijinul militar și economic acordat Ucrainei. Anterior, au existat mai multe sugestii de închidere a Institutului Goethe de la Moscova dacă Germania închide Centrul cultural rus Casa Rusiei.
Președintele Vladimir Putin a respins, miercuri, 2 septembrie, din Kârgâzstan, de la reuniunea CSO – Organizația Cooperării de la Shanghai, “alegațiile Berlinului”, susținând că guvernul Germaniei încearcă să utilizeze acest incident pentru a distrage atenția de la propriile eșecuri și de la insatisfacția votanților față de pretinsa "nevoie de a contracara o Rusie agresivă." Tot președintele rus a susținut că, de fapt, Rusia a căzut într-o capcană-făcătură și că nu există decât probe puse acolo chiar de anchetatori, nicidecum unele găsite la fața locului. Și Ministerul de Externe rus l-a chemat pe însărcinatul cu afaceri al Germaniei la Moscova miercuri, 2 septembrie pentru a-i reproșa “acuzațiile complet fabricate” împotriva sa. “Berlinul s-a angajat într-o provocare cu scopul de a escalada tensiunile din relațiile ruso-germane. Acțiunilor autorităților germane li se va răspunde ferm”, se arată în comunicatul ministerului.
Ca de obicei, cel mai vehement a fost tot fostul președinte Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse și cel care și-a asumat rolul de a emite pozițiile extreme împotriva Occidentului. El a amenințat cu lovituri directe la adresa facilităților de producție militară din Germania, anunțând că și Berlinul ar putea fi atacat. Aceleași amenințări i-au vizat pe oficialii occidentali care susțin Ucraina, acuzând afirmațiile președintelui Zelenski privind pericolele traficului aerian deasupra Rusiei drept “o declarație a regimului banderovist responsabil de terorism de stat”.
Și, dacă Berlinul oficial a subliniat că Germania este o țintă zilnică a războiului hibrid și Cancelarul Merz a avertizat că oricine conduce un atac sau alte acte ostile împotriva Germaniei va plăti un preț, anunțând întărirea serviciilor de informații pentru a putea preveni astfel de amenințări, unii deputați chiar creștin-democrați, din partidul său, au subliniat că măsurile sunt prea slabe și că stârnesc la Moscova doar râsete.
Pe de altă parte, Alternative fur Deutschland, partidul de extremă dreapta și cel mai mare partid de opoziție, a anunțat că dorește să oprească trimiterea de sprijin pentru Ucraina și să relanseze legăturile cu Rusia, în condițiile în care domină landurile Saxonia-Anhalt și Mecklenburg-Vorpommerania, care au alegeri locale luna aceasta. Co-președintele AfD, Tino Chrupalla, a declarat că președintele Zelenski îi dă mai multe dureri de stomac decât cel al Rusiei, Vladimir Putin, că Zelenski e un președinte corupt, care vrea doar să lase războiul să meargă înainte ca oamenii din cercul său de apropiați să facă mai mulți bani din finanțarea europeană pentru apărare, insistând că Germania trebuie să revină la dialogul cu Moscova și respingând faptul că faptul că Rusia a invadat Ucraina ar fi mai grav decât războaiele ilegale ale SUA și Israelului.
Atac-sancțiune pentru sprijinirea Ucrainei
Germania este cel mai mare donator pentru sprijinirea Ucrainei, de când a ajuns la putere Cancelarul Merz, contribuind la sprijinul Ucrainei cu 10 miliarde de euro ajutor sub diferite tipuri în 2025. Ea este urmată de Marea Britanie, cu 6 miliarde de euro. În cadrul summitului informal al miniștrilor apărării europeni la care a participat noul ministru de la Kiev, Yevhenii Khmara, acesta a insistat că fiecare euro investit în apărarea Ucrainei este o investiție în securitatea Europei, în timp ce cooperarea dintre Ucraina și Europa este în beneficiul ambelor părți deoarece dezvoltările tehnologice din perioada de război sunt gata să fie transferate la aliați, cu cele mai bune tehnologii.
În anii de război, Ucraina a dezvoltat drone, senzori și sisteme de fuziune de date care sunt, din punct de vedere tehnologic, cu ani buni în fața europenilor, iar magnitutindea e și mai importantă privind costurile mult mai reduse ale acestor tehnologii, aplicabile imediat în război. Toate au câștigat în toate competițiile cu forțele NATO. Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă și Securitate, Kaja Kallas, a spus că Rusia atacă Ucraina utilizând teroarea ca scop în sine și că încercările Kremlinului de a preveni sprijinirea Ucrainei de către europeni nu vor funcționa. Din contra, în urma discuțiilor, va crește sprijinul pentru Ucraina, cu precădere privind rachetele Patriot din stocurile armatelor europene, cu perioadă de viață pe final, care vor fi vândute Ucrainei.
În același timp, Helen McEntee, Ministrul irlandez al Apărării – țară deținătoare a președinției rotative semestriale a Consiliului Uniunii Europene, a insistat că majoritatea statelor susțin împrumutul interceptorilor către Ucraina, cu excepția Atenei și Madridului. Grecia este preocupată de relația sa tensionată cu Turcia, în timp ce Spania se uită cu atenție la insurgenții și teroriștii care o amenință din Nordul Africii. Ca urmare a atacului rus de la Leipzig, Germania a crescut furniturile de arme către Ucrainei, vizând rachete suplimentare de tip „sol-aer” din clasa Iris-T și câteva mii de drone de atac. Livrările ar putea începe încă din septembrie, iar Berlinul intenționează, de asemenea, să extindă cooperarea cu Kievul în domeniul schimbului de informații.
