Pasul major înainte subliniază dividendele pe care, pas cu pas, le oferă integrarea economiilor și comerțului global, pe un termen de 10 ani, cu un rezultat estimat de dublare a comerțului și un impuls major economiilor ambilor semnatari. Efectul secundar este posturarea Uniunii Europene drept actor geopolitic global major, chiar dacă unul concentrat pe economie și comerț, în timp ce acordul militar și de securitate care dublează Acordul de liber schimb e menit să acomodeze și divergențele respectiv apropierea Indiei de Rusia și utilizarea petrolului rus, odată ce avantajele și reorientarea în relația cu UE deschid calea și spre decarbonizarea energetică, diversificarea piețelor și întărirea lanțurilor de furnizori reciproce.
Magnitudinea unui acord, semnat după 20 de ani de negocieri
Cu un împrumut voit din retorica teatrală a lui Donald Trump și calchiind după denumirea celebrelor bombe anti-buncăr, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a numit acordul ‘The Mother of All Deals’, sau cel mai mare acord posibil între state democratice, semnat după 20 de ani și după ce acordul transatlantic similar TTIP a fost abandonat, chiar în perioada președinției Biden, în 2022. Relevanța sa principală decurge din integrarea graduală a economiilor celor mai mari două blocuri democratice, adâncind interdependențele strategice și economice. Simpla durată a negocierilor subliniază gradul de complexitate al interdependențelor și problemelor acordului, care a lăsat în afară o parte din temele în divergență pe baza voinței politice manifeste a părților de a merge mai departe cu ratificarea și intrarea în vigoare cât mai rapidă, chiar dacă negocierile continuă pe temele rămase în afara acordului, concomitent cu procedurile de ratificare, estimate să dureze până la finalul lui 2026, ale acordului care crează locuri de muncă și determină creșterea producției industriale.
Uniunea Europeană și India au lansat pentru prima dată negocierile pentru un acord de liber schimb în 2007. Discuțiile au fost suspendate în 2013 și relansate în 2022, cam atunci când au fost suspendate negocierile pentru TTIP-Acordul de Parteneriat Comercial Transatlantic. Cea de a 14-a rundă formală de negocieri a avut loc în octombrie 2025 și a fost urmată de discuții tehnice și politice inter-sesiuni care au concluzionat forma acestui acord. El are un impact de peste 4,8 miliarde de dolari taxe datorate de companii europene salvate și o creștere a comerțului bilateral de circa 200 miliarde de dolari la nivelul lui 2030. Acordul urmează să fie ratificat de ambele părți și să intre în vigoare până la finalul anului. Chiar dacă impactul și decizia de finalizare nu sunt neapărat puse pe seama politicilor comerciale impredictibile ale președintelui American Donald Trump, nu poate fi negată succesiunea de acțiuni, în timp ce declarația asumată de părți vizează “semnalul clar dat lumii întregi că o cooperare bazată pe reguli aduce avantaje majore părților implicate”, cum se notează în declarațiile de la semnare.
Într-adevăr, chiar în această vară Statele Unite au impus o taxă suplimentară de 25% către India ca urmare a continuării cumpărării petrolului rusesc, în timp ce Europa tocmai a trecut, după o mărire inițială a taxelor la început de mandat Trump, prin amenințări legate de creșterea taxelor petru statele care nu țin cont de dorința Președintelui American de a achiziționa Groenlanda, manifestată la începutul acestui an. Pe de altă parte, acțiunea de diversificare și utilizarea instrumentului Acordurilor de Liber Schimb atât de către Uniunea Europeană cât și de India a dus la semnarea, după lansarea războiului economic de reechilibrare a comerțului de către SUA în mandatul Trump 2.0., a acordurilor UE cu Indonezia, blocul sud-american Mercosur, Japonia, Mexic și Elveția, în timp ce India a încheiat acorduri cu Noua Zeelandă, Oman și Marea Britanie.
Turbulențele create de către politica de tarife a administrației Trump și de practicile incorecte și necompetitive, protecționiste și de dumping, de supraproducție forțată ale Chinei au jucat un rol dublu în încheierea acordului, repectiv a determinat ultimul puseu de voință politică pentru a fi concluzionat. Mai mult, combinația de tarife și amenințări externe la adresa comerțului liber și antagonismul și incertitudinea privind accesul la piețele supuse protecționismului au dus la creșterea flexibilității părților care a accelerat concluzionarea acordului după ani de stagnare în negocieri. “Am creat o zonă de comerț liber de două miliarde de oameni, o realitate care ne aduce beneficii ambilor actori,” a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Parte a strategiei Comisiei Europene de diversificare a piețelor și comerțului, acordul răspunde creșterii presiunii protecționiștilor și revizioniștilor din sistem, dar și scăderii dramatice a rolului Organizației Mondiale a Comerțului la nivel global.
India acoperă azi doar 2,4% din comerțul total de bunuri în UE la nivelul lui 2024, un nivel redus față de procentul de comerț cu Statele Unite, 17.3%, sau China, 14,6%. În cei 7 ani de implementare graduală a acordului, UE speră să dubleze procentul de schimburi cu India. Durata până la reducerea complete a taxelor și implementarea pas cu pas fac ca integrarea economiilor să se facă lin, fără mari tangaje, și să ajute la creșterea ambelor părți. Acordul este departe de a fi un panaceu sau să aducă o schimbare bruscă în comerțul global, dar este o realizare diplomatică majoră și un semnal substanțial al consolidării modelului spațiilor de liber schimb și a globalizării ca instrument de creștere, eficientizare și salturi economice, chiar dacă rămân în discuție securitatea lanțurilor de aprovizionare și evitarea dependențelor structurale pe materialele cu relevanță majoră pentru securitate și apărare.
Acordul este incomplet și continuă negocierile pe temele rămase în suspensie care sunt, firește, cele mai sensibile și a căror negociere necesită cel mai mult timp. Pe de altă parte, susținerea politică a dus la identificarea soluțiilor creative care să ocolească zonele dificil de convenit, lăsând, de exemplu, deschise teme precum negocierile pe agricultură, părți ale drepturilor de proprietate intelectuală sau elementele mecanismului european de ajustare a emisiilor de carbon. Ulterior semnării acordului, urmează obținerea majorității calificare în Consiliul European și a votului din Parlamentul European, pentru UE, și ratificarea în Parlamentul Indiei, pentru intrarea finală în vigoare.
Un acord de liber schimb pentru 2 miliarde de consumatori
Pentru Uniunea Europeană, statele europene și producătorii săi, avantajele majore vizează alcoolul, automobilele, produsele farmaceutice și hainele de lux/de firmă, în timp ce India câștigă dramatic pe piața textilelor, produselor farmaceutice și îmbrăcăminte, acolo unde tinde să înlocuiască multe din produsele chinezești cu care intră în competiție. Rămân tarifele clare pentru produsele alimentare și cele sensibile pentru europeni, cu precădere zahăr, carnea de vită, carne de pui, în timp ce regulile de proveniență și cele de calitate sunt cele europene, nealterate în negociere, în continuare.
Uniunea Europeană și India au schimburi de peste 180 miliarde de dolari pe an în bunuri și servicii, susținând peste 800.000 de locuri de muncă pe an la nivel european. Acordul este așteptat să dubleze comerțul peste 7 ani, în 2032, eliminând sau reducând dramatic tarifele la 96.6% din exporturile europene în India, cu taxe de peste 4 miliarde de euro pe an pentru produse europene. Acordul oferă avantaje competitive pentru sectoare cheie europene, industriale și agricole deopotrivă, garantând companiilor acces privilegiat la piața din cea mai populată țară a lumii, cu 1,45 miliarde de oameni, cu o economie mare și în creștere și un PIB anual de peste 3,4 triliarde euro.
De exemplu, tarifele la mașini vor scădea gradual în cei 7 ani de la 110% la 10%, și vor dispărea complet la componentele auto într-o perioadă situate între 5 și 10 ani. Tarifele de 44% pe mașini-unelte, 22% pe produse chimice, 11% pe produse farmaceutice vor fi aproape eliminate în întregime. În ceea ce privește produsele agro-alimentare, vor fi eliminate sau reduse substanțial tarifele prohibitive de 36% de astăzi. Tarifele la vinuri vor fi reduse de la 150% la 75% la intrarea în vigoare a acordului și vor ajunge la final la 20%, tarifele la uleiul de măsline va coborî de la 45% la 0 în 5 ani, în timp ce produsele agricole procesate precum pâinea, ca și în cazul confecțiilor, vor vedea tarifele de 50% eliminate la finele perioadei. Asta în timp ce, am văzut, produsele agricole europene sensibile vor fi protejate.
Astfel, potrivit acordului, carnea de porc, de pui, orezul și zahărul vor fi exceptate de la liberalizarea din acord. În ceea ce privește produsele cu indicații geografice, parte a respectării brandurilor și a dreptului de proprietate, partea aceasta a acordului a fost scoasă separat și este în fază de negociere în continuare. Protecția proprietății intelectuale este asumată la nivelul acordului, ca și accesul la piața de servicii a Indiei, inclusiv servicii financiare și transport maritim. La nivelul serviciilor financiare, este cel mai ambițios acord din toate cele semnate vreodată de către India, cu mult peste cele semnate cu ceilalți parteneri. La capitolul proprietății intelectuale, elementele convenite și semnate vizează drepturile de autor la copiere și imitare, mărcile comerciale, design-ul și secretele comerciale.
Impactul pentru semnatari: avantaj reciproc, adaptarea graduală și creștere mutuală
Desigur, trebuie spus clar că Acordul nu reprezintă un panaceu și trebuie acceptate și limitele sale. Reducerea tarifelor se produce gradual în 7 ani, timp ce permite adaptarea părților și evitarea șocurilor, chiar dacă nivelul procentual al schimburilor pentru UE este, astăzi, încă modest. Totuși întărirea lanțurilor de furnizări existente și edificarea unora noi este de bun augur, ca și diversificarea realizată. Acordul vine să compenseze pentru India eliminarea sa din sistemul de tratament preferențial din cadrul programului GSP- Sistem de Preferințe Generalizate al UE, fapt care duce la înlocuirea tarifelor reduse din cadrul GSP cu cele noi mici sau inexistente în cadrul Acordului de Liber Schimb, cu excepțiile notabile subliniate mai sus.
Beneficiile europene vor apărea, deci, pas cu pas: la nivel european pe măsura reducerii tarifelor, la finalul perioadei, pentru India, după adaptarea la noile condiții ale liberului schimb constituit, fără creșteri rapide, peste noapte, a exporturilor. Acordul oferă, în schimb, un grad de certitudine, siguranță, stabilitate și predictibilitate privind accesul la piețe, întăresc lanțurile de furnizări existente care cresc pe termen mediu, până la finalul aplicării complete, în 2032, iar competiția pe piața europeană cu produsele chinezești crește subtanțial măcar la textile și îmbrăcăminte, cu precădere din fibre naturale. Avantajele strategice sunt reciproce cu precădere prin diversificarea comerțului și acesului la piețe, urmat de o creștere substanțială, dar graduală, pe termen mediu, a avantajelor, comerțului și producției ambelor părți, așa cum funcționează orice acord de liber schimb pe mărfuri complementare și nu competitive.
Acordul mai permite un acces substanțial la piața muncii din India și la expertiza în domeniul sănătății și a serviciilor IT indiene, în timp ce universitățile europene abia așteaptă să atragă studenți în științe, tehnologie, inginerie și matematică. Intensificarea tehnologiei din domeniul apărării și cooperarea tehnologică largă cu China sunt efecte pozitive ale acordului. De partea cealaltă, India evită revenirea la tarifele obișnuite europene la dispariția GSP, în timp ce Acordul de liber schimb ajută India la schimbarea imaginii de economie închisă și protecționistă, așa cum și-a propus prin politica sa de negociere și semnare de acorduri de liber schimb cu actori terți.
Dar Acordul marchează și o retragere parțială a Indiei de pe piața americană impredictibilă, reorientarea spre piața europeană și competiția cu China pe această piață, cel puțin în ceea ce privește numeroase produse manufacturiere. Există interesul împărtășit de ambii semnatari de contracarare a Chinei, în timp ce India regăsește sub acord principalii săi parteneri economici, Franța și Germania, într-o convergență puternică. Acordul evită și probleme majore pe temele de divergență precum comerțul cu Rusia și elementele din proprietatea intelectuală neconvenite încă. India câștigă și la exporturile de produse industriale cu valoare adăugată mare în zona manufacturieră, fără ca acest câștig să însemne costuri la nivelul economiei, pieții și consumatorului European, dimpotrivă.
UE actor geopolitic pe paradigma lumii bazate pe reguli și liber schimb
O parte mai puțin vizibilă a acordului îl reprezintă componenta cu relevanță strategică și geopolitică a acordului cu India. În primul rând, a trecut nevăzut Acordul semnat de UE și India concomitent privind parteneriatul în domeniul apărării și securității despre care informațiile publice vorbesc în termenii unui acord care permite “sprijinul și cooperarea mai puternică în materie de contraterorism, Securitate maritime și cybersecurity,” potrivit premierului indian, Narendra Modi.
În al doilea rând, nu poate fi negată conexiunea cauzală între sistemul de tarife al administrației Trump și accelerarea încheierii acordului de liber schimb India-UE, chiar dacă era cunoscută impredictibilitatea predictibilă a lui Trump și tendința recursului la arma sancțiunilor și a tarifelor. Pe de altă parte, atât India, cât și UE au înțeles în timp valoarea economică și strategică a încheierii unui acord comercial important între ele, mai ales prin compensarea declinului constant al OMC ca reglementator al comerțului global, ocupând spațiul liber lăsat de această dispariție treptată în comerțul competitiv corect. Se conturează, deci, validarea rolului acordurilor de liber schimb care nu și-au pierdut avantajele nici în lumea actuală, la care se adaugă și nevoia conservării valorilor adăugate și avatajelor lumii bazate pe reguli, mai ales în contracararea marilor puteri cu conduceri uni-personale și a agendelor confruntanționale la care sunt parte Rusia, China și Statele Unite.
Și dacă India a fost co-fondator al mișcării de nealiniere din perioada Războiului Rece, plasându-se între SUA și Uniunea Sovietică(chiar dacă a existat o influență evidentă venită din partea blocului sovietic), astăzi a fost mult mai ușor de convins că merită să se plaseze în cea de a treia parte a confruntării globale SUA-China pregătită deja. Tot așa cum imaginea subliniată la Davos de către premierul canadian Mark Carney merită valorificată prin alianța poterilor mijlocii pentru a limita ingerințele și constrângerile, a contracara politici vizând sferele de influență sau impunerea acordurilor tranșate de cele două Mari Puteri terților. Convergența între economiile situate, combinat, în cazul UE, pe locurile 1 și 4 în lume permite o greutate strategică relevantă pentru echilibrarea confruntărilor între economiile situate pe locurile 2 și 3 - altfel 1 și 2 dacă e să considerăm doar nivelul național - și care sunt pe o traiectorie de coliziune naturală prin nivelurile de ambiție și competiția contondentă în care s-au angajat.
Pe lângă efectele directe, există și efecte secundare pozitive ale acordului, care sunt așteptate să se decanteze în timp. Este vorba, în primul rând, despre îndepărtarea Indiei de achizițiile de petrol rusesc și înțelegerea preocupărilor europene privind amenințările pe care le reprezintă regimul Putin pentru UE, în paralel cu înțelegerea comună și flexibilitatea europeană față de dependențele indiene de armamentul, mentenanța, tehnologia rusă în rivalitatea sa nu rareori contondentă cu China. Detașarea pe dimensiune militară și a industriei de apărare a Indiei de Rusia se face în timp, dificil, cu costuri care trebuie și ele absorbite, chiar dacă acordurile semnate vizează și cooperarea tehnologică, și componenta cercetării și producției de armament, pe lângă vânzările europene deja în curs. Oricum avantajele economice oferite de Europa și elementele de transformare a mixului energetic prin controlarea amprentei de bioxid de carbon ajută la reducerea dependenței Indiei de petrolul rusesc și, în final, de Rusia ca atare.
Am asistat, deci, la abordarea acordurilor de liber schimb într-o formă de relansare globală a proiectului de liber schimb și cooperare în apărare și securitate ce implică statele exterioare celor două Mari Puteri, China și Statele Unite, și evitarea celuilalt actor cu conducere uni-personală, Rusia. Acest fapt schimbă dramatic reașezarea globală și pe linia marelui conglomerat democrat-liberal bazat pe liber schimb și adept al lumii bazate pe reguli pe care EU, India și partenerii lor la nivel global, subiecți ai acordurilor de liber schimb, o reprezintă. În plus, India vine și cu ruptură serioasă din cadrul BRICS, care nu mai reprezintă un bloc unitar, cum nu a fost vreodată, așa cum nu a fost în nici un caz nici o piață comună sau o uniune coerentă de valori, ca să nu mai vorbim de alianță, eventual, în spatele Chinei și a Rusiei.
Realizarea acestui acord este de ajutor și Statelor Unite, care oricum iau notă de aceste schimbări și reașezări globale și de impactul propriilor politici asupra partenerilor globali. Mai ales că suma acordurilor de liber schimb duc, în subsidiar, la conturarea valențelor proprii de putere ale actorul global cu relevanță strategică și pondere relevantă Uniunea Europeană care reușește, în continuare, prin aceste acorduri, să-și exporte reglementările la nivel global, chiar la dorința partenerilor, așa cum s-a întâmplat deja cu Marea Britanie. Iar acordul nu este vreo amenințare directă la adresa Statelor Unite, cu care India tot negociază un acord de liber schimb iar UE poate relua oricând TTIP, dacă perspectiva este reconsiderată politic și se reintroduc în discuție și serviciile, cu precădere cele digitale. UE dovedește, în plus, că dacă există suficientă flexibilitate, înțelegere și explicare a intereselor și pozițiilor Indiei, se pot acomoda și sensibilitățile ei și se poate trece peste barierele vechi de percepție ale fostei colonii față de metropolele care au dominat-o în istorie.
