Cartea de față realizează o analiză cuprinzătoare a acestui război cognitiv informațional asupra trilateralei România-Republica Moldova-Ucraina, o regiune și trei țări care definesc acest tip de agresiune și oferă lecții învățate din propria experiență, dezvoltată în eforturile de apărare împotriva acestei agresiuni. În primul rând, este vorba despre o țară în război, Ucraina, unde specificul este legat de motivațiile date de Rusia agresiunii și de distorsionarea istoriei, în încercarea de a da vina pe ucraineni, pe cei agresați, pentru războiul și ilegalitatea Rusiei, care încă pretinde că respectă dreptul internațional.
Apoi este vorba despre Republica Moldova, într-o situație complicată legată de alegeri, alegerile prezidențiale împreună cu referendumul pentru introducerea în Constituție a căii europene și a integrării în UE, apoi alegerile parlamentare generale. Republica Moldova a fost terenul de testare a unor tipologii de agresiune, pentru a fi replicate în toate țările democratice, în spațiul post-sovietic sau în Europa Centrală și de Est. Iar România, al treilea caz, a fost legat de o intervenție neplanificată, dar violentă în agresiunea sa informațională, dezvoltată ca răzbunare, zice-se, pentru pierderea înregistrată în Republica Moldova, la alegerile prezidențiale și referendum, pentru care Moscova a dat vina pe România. A fost, de asemenea, revelator modul de desfășurare a unui astfel de atac, care a fost pregătit pentru fiecare țară democratică în parte și care putea fi replicat în orice moment.
În cazul României, lecțiile învățate reprezintă o rețetă comună care ar putea fi multiplicată și utilizată în cazul fiecărui stat democratic, în special în perioada electorală. Nu numai democrația în era tehnologică a rețelelor sociale și a inteligenței artificiale este în joc, ci și alegerile făcute în mod deschis de cetățeni, precum și manipularea și amplificarea partidelor marginale, dar interesante pentru Rusia în cadrul jocurilor electorale interne. Decizia României de a anula alegerile, pe baza încălcării regulilor competiției electorale corecte, a finanțării, a transparenței și condițiilor egale, a modificat dosarul democratic și, în special, dosarul său electoral perfect pe care îl avea, dar prețul a fost acceptat pentru a evita ca Rusia să reușească preluarea ostilă a celei mai importante funcții din statul român, cea de președinte, cea mai importantă funcție pentru luarea deciziilor în politica externă, apărare și securitate.
Studiile noastre conțin atât analize semnificative, cât și monitorizarea și datele care stau la baza acestor concluzii. Dacă România este un caz clar, după ce procurorul general a publicat în mod deschis dosarul trimis în instanță, în cazul Ucrainei, unele părți ale analizei nu sunt publice, iar noi ne limităm la cele care implică dezinformare, manipulare și măsuri active ale Rusiei.
În cazul Republicii Moldova, un studiu aprofundat și extins are ca scop acoperirea alegerilor prezidențiale și a referendumului, a perioadei dintre alegeri, precum și a alegerilor parlamentare, toate câștigate de cetățenii Republicii Moldova în drumul lor pro-european. Am utilizat monitorizarea efectuată în mass-media de limbă română, mass-media de limbă rusă, atât din Republica Moldova, cât și din Rusia, precum și un studiu extins al rețelelor sociale în aceeași perioadă.
Rezultatele sunt o dovadă vie că aceste instrumente de monitorizare și expunere publică, ca și cele de reacție la falsuri sunt importante și au ajutat autoritățile să contracareze acțiunile la fiecare pas, evitând costurile și influența puternică pregătite cu sume enorme de bani implicate. Nu am acoperit implicarea financiară și cumpărarea de voturi în alegeri, prin injectarea de resurse importante în campania electorală, transportate prin curieri, transferuri în bănci sancționate și carduri sau criptomonezi.
Rezultatele arată caracteristicile comune ale războiului cognitiv-informațional al Rusiei, de la dezinformare și știri false la interpretări false și tendențioase ale faptelor și evoluțiilor existente într-o campanie electorală, precum și reinterpretarea și denaturarea evoluțiilor istorice reale ale țărilor vizate de războiul non-letal și non kinetic al Rusiei. Vedem, de asemenea, cum această parte a războiului cu spectru larg este un multiplicator și un instrument important în agresiunea împotriva oricărui stat democratic pe care Rusia l-a creat și lansat după bunul său plac, folosind instrumente provenite din dezvoltarea tehnologică și din social media, precum și din principiile și valorile democratice considerate de Rusia ca fiind vulnerabilități ale lumii occidentale. Prin urmare, au fost construite instrumente pentru a profita de aceste presupuse vulnerabilități.
Cartea noastră este o referință importantă pentru monitorizarea acestor evoluții în trei cazuri particulare: Ucraina devastată de război, Republica Moldova cu orientarea sa geopolitică controversată și alegeri critice, și România, o țară membră a UE/NATO care se confruntă cu provocări la nivelul celei mai importante funcții alese, cea de președinte. Aceste abordări trilaterale evidențiază atât aspecte comune, cât și strategii generale în abordarea războiului informațional cognitiv purtat de Rusia, precum și adaptabilitatea fiecărui caz în parte. Flexibilitatea și adaptabilitatea sunt caracteristici definitorii, cu implicarea localnicilor în acest efort, precum și supravegherea importantă și atacurile personalizate utilizate pentru a atinge acest nivel de performanță și efect.
Cartre are trei autori, reprezentând cele trei state în cauză. E vorba despre subsemnatul, Elena Mârzac și Vira Konstantinova. De asemenea, e alcătuită din 4 părți, o parte teoretică, precum și cele trei părți referitoare la cele trei state vizate. În cazul României, vizată este campania prezidențială din noiembrie și anularea alegerilor, perioada dintre alegeri și cea a alegerilor prezidențiale repetate. În cazul Ucrainei, analiza vizează întreaga perioadă a lui 2024 – 2025, în război. În cazul Republicii Moldova, am separat elementele în trei părți fundamentale, alegerile prezidențiale și referendumul, perioada dintre alegeri și alegerile parlamentare.
În cazul Republicii Moldova, un accent special l-am pus pe dimensiunea atacurilor tip character assassination la adresa președintelui Maia Sandu. Atacurile nu au vizat doar alegerile prezidențiale, ci toate perioadele în cauză, fiind considerat de către agresorul rus faptul că subminarea președintei Maia Sandu poate duce la un impact major, pe baza antrenării efortului și în campania parlamentară. În plus, o caracteristică descoperită, pentru a evita intepretarea unor atacuri misogine și victimizarea președintei Republicii Moldova, dar și pentru a-i marginaliza relevanța și a evita replicile la acest nivel, atacurile principale s-au derulat prin vocea purtătoarei de cuvânt al MAE al Federației Ruse, Maria Zaharova.
Președintele Republicii Moldova este egalat la acest nivel, purtător de cuvânt al MAE rus, atacul e purtat de o doamnă, astfel încât să se evite efectele secundare, iar rezultatul scontat era derizoriul și bătaia de joc. Însă reacția publicului a fost diferită: atacul a fost văzut ca o impunitate și o tratare la dimensiune derizorie a Republicii Moldova ca stat, ofensa a fost resimțită și a avut rol și de mobilizare, și de acoperire a unor probleme interne acute, reușind să ducă la mobilizare, pe baza alegerii cruciale și evident distincte, relevante, ba chiar crucială și existențială Est contra Vest, colonie versus libertate.
Alegerile din România și Republica Moldova au mai demonstrat faptul că există șposibilitatea de a selecta un favorit și să-l promovezi în prim plan, amplificându-i vizibilitatea, chiar dacă vine din neant. Dacă afacerea Tik Tok a funcționat în România până la nivelul de a promova un candidat prezidențial de la 1% la prima poziție, în Republica Moldova, Partidul Democrația Acasă a lui Vasile Costiuc a beneficiat de un mecanism similar, intrând în Parlament, chiar dacă nereușind și scorul înregistrat anterior în România, o dovadă că lecțiile învățate au jucat un rol deja. Totuși această singularitate trebuie tratată cu maximă atenție, investigată, deconstruită și contracarată, pentru a evita alterarea rezultatului alegerilor libere și corecte.
Cartea poate fi comandată pe site la editura RAO, care s-a îngrijit de editarea și publicarea ei.
