De această dată, acțiunea a expus și demantelat o procedură care a permis, potrivit legislației americane, formula de intervenție, o situație cu care state europene s-au confruntat și au încercat să acționeze pentru oprirea sau chestionarea navelor implicate în distrugerea infrastructurii submarine în Baltică, pentru transportul de petrol ilegal și pentru asigurarea de platforme pentru lansarea de drone care au survolat baze militare, au făcut spionaj sau au blocat aeroporturi civile, vezi cazul Boracay. Cert este că, pornite să sugrume liniile de supraviețuire ale Venezuelei, Statele Unite au început să atace, să sancționeze și să descurajeze flota din umbră a Rusiei, vas cu vas.
Contopirea flotelor din umbră. Eficiența transporturilor ilegale
Embargourile și sancțiunile – fie ele generale sau produse ale unui stat sau organizații internaționale – au dat naștere la formule de ocolire care au fost experimentate de Coreea de Nord - în cazul precursorilor unui program nuclear și balistic, în cazul Iranului - pentru zona nucleară și balistică, dar și în cazul exportului de petrol și alte produse, ca urmare a proliferării nucleare probate, în cazul Venezuelei - pentru finanțarea regimului prin trafic de droguri și export de petrol, pe baza corupției și nerespectării alegerilor și a libertăților opoziției. În toate aceste cazuri, au existat scheme de ocolire care au dus, la punctul de sus, în cazul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, la construirea unei adevărate flote din umbră, cu peste 600 de nave sancționate la nivelul SUA, UE și a altor nenumărate state democratice. Toate fără o hotărâre a Consiliului de Securitate, din cauza blocajului realizat de Rusia și China.
O flotă a unei companii legitime are nevoie să transporte mai tot timpul marfă. Atunci când merge pe gol, nu e eficientă deplasarea sa, orice încărcătură valoroasă ar prelua în restul drumului pentru care e angajată. De aici obișnuința ca, pe lângă drumurile comandate și angajate, un vapor mare, ca să nu mai vorbim despre un petrolier, trebuie să facă multiple drumuri care să limiteze partea navigată fără încărcătură și să crească eficiența. Situația statelor sub sancțiuni de orice fel a făcut ca, între ele, formal sau informal la început, să existe înțelegeri și să recurgă toate, în cea mai mare măsură, cam la aceleași vase, de obicei suficient de vechi dar funcționale, cu capacitatea reală de transport pe marea deschisă dar evitând orice fel de servicii de asigurări obligatorii, tocmai din cauza statutului ambiguu: își schimbă des numele, pavilionul, armatorul sau proprietarul. Această situație și dreptul mării - Convenția UNCLOS - le face greu de urmărit și de sancționat atunci când se află în apele internaționale.
În unele dintre cazuri, pentru a evita sancțiunile directe, aceste vase utilizează o aparență de drept și o pseudo-respectare a regulilor, ajungând să transfere încărcătura supusă sancțiunilor în larg, în apele internaționale. Documentele utilizate sunt, evident, false, dar privesc doar proprietarul și destinatarul mărfii care, la rândul lor, se îngrijesc să asigure aparența de drept. În alte cazuri, încărcarea se face asumat, în porturi ale celor vizați de sancțiuni, profitând de lipsa unei formule internaționale de aplicare a prevederilor inclusiv în privința sancțiunilor internaționale și eludând regulile internaționale ale navigației stabilite, ale asigurărilor și acordării serviciilor portuare.
Nu întâmplător experiența statelor supuse de mai multă vreme sancțiunilor, împreună cu statele care le-au sprijinit, a fost împărtășită, iar după aproape 4 ani de război de agresiune al Rusiei în Ucraina și numeroase etape de sancțiuni, Rusia a preluat și construit o adevărată flotă din umbra care servește în primul rând exporturilor sale de petrol (sancționate cu plafonarea prețului la nivel european, la 60 de dolari pe baril la vânzare), dar care deservește deopotrivă Iranul sau Venezuela sau alte state în aceeași situație, ca și pe destinatarii acestor mărfuri companii anonime, create peste noapte sau de acoperire pentru diferite state și beneficiari. În cazul petrolului venezuelean, destinațiile principale sunt China și Cuba, iar blocada din Caraibe vizează toate variantele de exporturi pe care SUA vrea să le pună sub control pentru a exercita presiune și constrângere asupra autorităților de la Caracas, după extragerea lui Nicolas Maduro, președinte nerecunoscut de SUA, europeni, statele democratice și prezentarea sa în fața instanței pentru acuzații de trafic de droguri și trafic de arme.
Avantajul acestei varietăți vine din faptul că, astfel, exporturile ruse și în general transporturile internaționale de petrol din surse supuse sancțiunilor, devin mai eficiente și mai rentabile. Dar acțiunea în forță a Statelor Unite asupra flotei din umbra cu incidență în Venezuela are un impact mai larg, pentru că creează precedente, avertismente și schimbări de comportament ce avantajează și europenii care aleargă după aceste vase care își târăsc ancorele pentru a rupe cabluri de comunicații digitale, cabluri de transport de energie electrică sau conducte de petrol și gaze în Marea Baltică, sau care le folosesc drept platforme pentru alte categorii de acțiuni hibride. Astfel, după amenințarea și perspectiva preluării companiilor de transport din Hong Kong care mărginesc canalul Panama, de o parte și de alta, și care monitorizează traficul în beneficiul Chinei, cum avertizează partea americană, transportul de petrol aflat sub sancțiuni din Venezuela către China e blocat.
Preluarea și abordarea Bella 1 de sub nasul vaselor militare rusești
Fiind vorba despre o operațiune calificată drept una de aplicare a legii, nu una militară, acțiunea de preluare a petrolierelor s-a făcut formal sub autoritatea și controlul Gărzii de Coastă americană, cu sprijinul marinei și a forțelor armate ale Statelor Unite. La 7 ianuarie, după două săptămâni de urmăriri în Oceanul Atlantic, Paza de Coastă americană a abordat și preluat vasul Bella 1, aflată inițial sub un fals pavilion guyanez, navă cunoscută și sub numele de Marinera, care a preluat în timpul călătoriei spre Murmansk, când fugea de navele americane din Caraibe, pavilionul rus, fiind și înregistrată temporar ca atare, cu proprietar rus. Potrivit autorităților americane, nava andocase în Venezuela în timpul operațiunilor americane din 3 ianuarie privind extragerea lui Maduro. Nava e cunoscută și legată de transportul în 2024 a unei încărcături pentru Forța Al Quds a Corpului Gardienilor Revoluției Islamice via Louis Marine Shipholding Enterprises S.A, companie sancționată de către SUA,
Bella 1 a fost sub steagul Panama, la origine, apoi a revendicat, la momentul staționării la cheu în Venezuela, apartenența Guyana, pentru ca, la ieșirea în larg în timpul somațiilor americane, să picteze steagul rusesc. Ministerul rus al Transporturilor a anunțat că a autorizat pentur o perioadă interimară să folosească numele Marinera și să aibă steagul rus începând cu 24 decembrie, când s-a operat formal și tranzacția pe care a înregistrat-oa Burevestmarin, o companie înregistrată în Ryazan, Rusia, proprietatea omului de afaceri Ilya Bugai, provenit din Crimeea ocupată, companie fondată în iulie 2025. La sfârșitul lui decembrie, paza de coastă americană a încercat să oprească vasul în apele Mării Caraibe, dar echipajul a refuzat să urmeze ordinele și a fugit, schimbând cursul. Atunci și-a pictat pe cocă un steag rusesc. Și numele și l-a schimbat tot în timpul urmăririi.
Vasul ajunsese la 300 km de Islanda când era însoțit de un submarin rusesc și mai multe vase militare ruse, potrivit administrației Trump, fapt neconfirmat de către partea rusă. Totuși ordinul de abordare a venit. Nava nu transporta petrol, venise din Iran și, după ce a plecat de la chei goală, a anunțat că merge spre Murmansk, port rus la Marea Nordului. SUA a folosit capabilități militare deplasate pentru exerciții în Marea Britanie și sprijin britanic, la cererea de asistență a SUA, potrivit ministrului britanic al Apărării. De la baza din Mildenhall au plecat două vase AC-130 și avioane V-22 Osprey de la baza aeriană Fairford. US Navy SEAL au fost forțele care au abordat nava, venind cu elicoptere ale Regimentului pentru operații speciale aviatice 160, elicoptere realimentate în aer. Imaginile care arată urmărirea provin doar de la mass media de stat rusă RT, partea americană nedifuzând nici o imagine a preluări navei.
Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că Statele Unite executau un ordin al tribunalului pentru deținerea navei Bella-1 și arestarea echipajului său care va fi adus în SUA să se confrunte cu acuzațiile formulate de procurori. Ministerul rus de Externe a declarat că monitorizează situația privind preluarea navei și situația cetățenilor ruși aflați în echipaj. MAE rus a mai cerut ca SUA să trateze bine cetățenii ruși și să nu împiedice revenirea lor rapidă în Rusia.
Rusia a condamnat preluarea vasului Bella 1 de către americani invocând Convenția ONU din 1982 privind Legea Mării – UNCLOS, o lege care nu a fost ratificată de către SUA și care se referă la nave cu proprietar, armator, pavilion și beneficiar cunoscuți și care călătoresc cu sistemele de poziționare aprinse, deci pot fi urmărite în drumurile lor. Potrivit datelor publice, în catalogul de activitate și transporturi al Bella 1 lipsesc două secvențe diferite de câte 99 de zile în care sistemul automat de identificare a fost oprit, o practică curentă a flotei din umbra care încalcă sancțiunile internaționale. Altfel, Kremlinul nu a reacționat, așa cum nu a făcut-o nici în cazul Maduro. Și China a reacționat vorbind despre violarea serioasă a dreptului international în acțiuni neautorizate de către Consiliul de Securitate al ONU potrivit principiilor și prevederilor Cartei ONU.
6 vase și peste 9 milioane barili de petrol sub supraveghere
Dacă vasul Bella-1 nu avea petrol la bord și nu reușise să fie încărcată, nu la fel s-a întâmplat cu vasele Skipper și Centuries, două petroliere interceptate anterior de către Garda de Coastă americană în lergul coastelor Venezuelei și dirijate spre Texas, acolo unde urmează să fie confiscată și procesată marfa. Concomitent cu Bella 1, tot miercuri a fost preluat vasul Sophia al Sunne Co Limited, companie sancționată de către SUA în ianuarie 2025 pentru participarea în exporturile rusești cu petrol vândut peste 60 de dolari barilul, limita la acea dată, încălcând sancțiunile americane în materie. Aceasta avea între 1,8 și 2 milioane de barili de petrol din Venezuela care va fi dirijat spre coastele Americane, de asemenea, pentru confiscare și utilizare.
Casa Albă a anunțat că urmează să continue embargoul și ridicarea navelor sancționate și a tuturor celor care încearcă să ocolească sancțiunile impuse Venezuelei până când Caracasul va avea un acord și tot SUA va urmări vânzările iar banii vor fi alocați în beneficiul cetățenilor din Venezuela. Țintirea în continuare a vaselor din flota din umbră a fost confirmată și de către purtătorul de cuvânt al Casei Albe. Secretarul Pentagonului, Pete Hegseth a notat că "blocada pentru petrolul ilicit și sancționat din Venezuela se va aplica pe deplin oriunde în lume", în timp ce Casa Albă a descrie vasul Bella – 1 drept "un vas al flotei din umbra a Venezuelei care nu are un pavilion după ce a călătorit cu un pavilion fals și este sub un ordin al curții de arestare". Și Comandamentul de Sud al SUA a anunțat că departamentul apărării și al afacerilor interne al SUA "a preluat fără incidente un petrolier al flotei din umbra sancționat și fără pavilion național".
Interpretarea pavilionului rus apărut din senin drept unul de improvizație și acoperire vine pe fondul regulilor că schimbarea de pavilion și de nume nu se poate face în timpul unei călătorii și că un vas fără însemne este subiectul opririi și chestionării de către autoritățile oricărui stat. Între octombrie 2025 și ianuarie 2026, 16 vase au fost încărcate cu petrol din Venezuela, dintre care 10 au închis sistemul automat de indicare a poziționării și ar fi putut pleca din Venezuela. Din celelalte 6, care luaseră petrol între decembrie și ianuarie, se știe că ar fi pline cu 9 milioane de barili de petrol, trei dintre ele nepărăsind încă Venezuela, în timp ce celelalte trei aveau joi, 8 ianuarie sistemul de identificare închis. Acestea sunt vizate de către Statele Unite.
Acțiunile SUA de a aborda și aresta navele din flota din umbră afectează pe scară largă toate statele aflate sub sancțiuni, în primul rând Rusia, chiar dacă nu aceasta a fost ținta intenționată la origine. Dar și China, principalul beneficiar al petrolului venezuelean este afectată. Altfel, este vorba despre un efort general de sufocare a traficului ilegal, netransparent și de eliminare a procedurilor ambigue de acoperire și anonimizare a transporturilor și vaselor care ocolesc sancțiunile, și obligarea tuturor transporturilor la transparență și responsabilitate directă. Această acțiune constituie precedent și oferă interpretări importante juridic și pentru europenii care au dorința de a bloca flota din umbră pentru vânzarea ilegală de petrol rusesc cu prețuri peste limita acceptată și sunt utilizate pentru alte activități hibride precum sabotaj, spionaj și blocarea infrastructurii critice a aliaților.
