Anunțul a fost făcut de reprezentantul special al președintelui Kârgâzstanului pentru politica de sancțiuni și reducerea riscurilor asociate acestora, Bakyt Sydykov. Oficialul a declarat că autoritățile tratează cu atenție îngrijorările exprimate de Uniunea Europeană, Regatul Unit și Statele Unite privind posibila utilizare a unor state terțe pentru eludarea sancțiunilor, inclusiv prin intermediul A7 și A7A5.
„Poziția noastră este fără echivoc: teritoriul, jurisdicția, infrastructura bancară și de plăți a Republicii Kârgâze nu trebuie să fie utilizate pentru operațiuni menite să eludeze restricțiile impuse prin sancțiuni”, a declarat Sydykov.
Potrivit acestuia, instituțiile statului verifică firmele, analizează plățile transfrontaliere, identifică beneficiarii efectivi și examinează scopul economic al tranzacțiilor considerate cu risc sporit.
Autoritățile au anunțat că au fost luate deja măsuri preventive în cazul participanților la piață care au legături cu A7 și A7A5. Autoritatea de supraveghere financiară a retras licențele mai multor entități, iar Guvernul a adoptat decizii privind lichidarea unor organizații. Alte cazuri au fost transmise instituțiilor competente pentru investigații.
Bișkekul anunță măsuri și pentru a împiedica reapariția acelorași activități prin firme nou-create sau intermediari.
„Este necesar să prevenim orice tentativă de desfășurare a unor asemenea activități sub noi denumiri, prin companii nou-înregistrate sau prin transferarea operațiunilor către alți intermediari”, a precizat Sydykov.
Acțiunile împotriva A7 și A7A5 fac parte dintr-o campanie mai amplă a autorităților kârgâze pentru reducerea riscului de eludare a sancțiunilor. Potrivit datelor prezentate de oficial, până la 20 octombrie 2026, 52 de persoane juridice și-au încetat activitatea, alte 57 se află în procedură de lichidare forțată, iar băncile de stat au închis peste 240 de conturi. Autoritățile au precizat însă că aceste cifre vizează ansamblul măsurilor aplicate și nu exclusiv rețeaua A7 și A7A5.
Kârgâzstanul pregătește și reguli mai stricte pentru piața activelor virtuale. Un proiect de decret prezidențial prevede intensificarea verificărilor în raport cu listele de sancțiuni, responsabilizarea participanților la piață și posibilitatea limitării unor operațiuni în condițiile prevăzute de lege.
Verificările ar urma să țină cont inclusiv de listele de sancțiuni ale ONU, Uniunii Europene, Regatului Unit și Statelor Unite. În paralel, autoritățile dezvoltă o platformă digitală unică pentru licențierea și supravegherea furnizorilor de servicii cu active virtuale, care ar urma să permită monitorizarea tranzacțiilor și analiza portofelelor de criptomonede.
Sydykov a subliniat că problema este monitorizată direct de președintele Kârgâzstanului, Sadyr Japarov, iar instituțiile au primit sarcina să identifice inclusiv structurile afiliate, canalele de plată utilizate și persoanele care exercită controlul efectiv asupra acestora.
Autoritățile de la Bișkek au anunțat că vor continua cooperarea cu Uniunea Europeană, Regatul Unit și Statele Unite pentru identificarea și blocarea operațiunilor prin care jurisdicția și sistemul financiar kârgâz ar putea fi utilizate pentru eludarea sancțiunilor.
A7 este o rețea financiară asociată fugarului Ilan Șor, condamnat definitiv în Republica Moldova la 15 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare. Compania A7 a fost fondată de Șor împreună cu structuri financiare din Rusia și, potrivit Consiliului UE, a fost folosită inclusiv pentru transferarea banilor destinați influențării alegerilor prezidențiale și referendumului constituțional din Republica Moldova din 2024. Uniunea Europeană a inclus A7 pe lista sancțiunilor în 2025.
Rețeaua a dezvoltat și A7A5, un stablecoin garantat cu ruble, emis prin compania kârgâză Old Vector. Autoritățile americane susțin că instrumentul a fost creat pentru a permite efectuarea tranzacțiilor internaționale și eludarea sancțiunilor. În octombrie 2026, Departamentul Trezoreriei SUA a desemnat întreaga rețea A7 drept organizație criminală transnațională semnificativă și a indicat că aceasta este condusă de Ilan Șor.
A7 și infrastructura sa financiară au ajuns între timp sub sancțiunile și restricțiile mai multor state occidentale. Uniunea Europeană a interzis tranzacțiile cu A7A5, iar autoritățile britanice și americane au acuzat rețeaua că utilizează companii și infrastructură financiară din state terțe pentru a ocoli sancțiunile impuse Rusiei.
