Kovesi va fi înlocuită de la 1 noiembrie de procurorul german Andrés Ritter, numit pentru un mandat de şapte ani la conducerea EPPO, scrie News.ro.
Laura Codruţa Kovesi a devenit, în octombrie 2019, primul procuror-şef european, după ce condusese Direcţia Naţională Anticorupţie din România. Parchetul European, cu sediul la Luxemburg, şi-a început activitatea operaţională la 1 iunie 2021, având competenţa de a investiga şi urmări penal infracţiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, între care fraudele cu fonduri europene, corupţia şi fraudele transfrontaliere grave în domeniul TVA.
Evaluare pozitivă a activității EPPO din partea Comisiei Europene
Într-un raport de evaluare publicat la 18 septembrie, Comisia Europeană a apreciat că Parchetul European funcţionează foarte eficient, constatând o creştere substanţială a activităţii instituţiei de la începerea activităţii sale.
Potrivit datelor prezentate în evaluare, numărul anchetelor active a crescut de la 515, în 2021, la 3.602 la sfârşitul anului 2025.
Valoarea prejudiciilor estimate în anchetele aflate în desfăşurare a ajuns la 67,27 miliarde de euro, conform raportului anual al EPPO din 2025. Această sumă reprezintă prejudiciile suspectate în dosarele investigate, nu fonduri recuperate sau fraude deja demonstrate în instanţă.
Numai în 2025, procurorii europeni au deschis 2.030 de anchete noi, cu aproximativ 35% mai multe decât în anul precedent, iar rata condamnărilor în cauzele soluţionate prin verdict s-a situat la aproape 95%.
Comisia Europeană a subliniat contribuţia EPPO la combaterea fraudelor împotriva bugetului UE, dar a identificat şi dificultăţi privind resursele umane şi financiare, precum şi în cooperarea cu autorităţile naţionale.
Kovesi avertizează asupra viitorului instituției
Într-un interviu acordat POLITICO înaintea încheierii mandatului, Laura Codruţa Kovesi avertizează că rezultatele obţinute nu garantează viitorul Parchetului European şi că instituţia riscă să fie slăbită treptat dacă nu primeşte resursele şi instrumentele juridice necesare. "Provocarea cheie pentru EPPO şi, în special, pentru succesorul meu va fi menţinerea independenţei şi credibilităţii EPPO", a spus ea.
Kovesi denunţă în interviu finanţarea insuficientă, amânarea reformelor legislative şi obstacolele administrative care îngreunează activitatea procurorilor europeni. Potrivit lui Kovesi, EPPO ar avea nevoie de 230 de procurori europeni delegaţi, însă finanţarea disponibilă acoperă numai 180.
Fosta şefă a DNA critică şi atitudinea unor politicieni şi oficiali europeni faţă de anchetele penale, afirmând că la Bruxelles există persoane care par să se considere deasupra legii. Ea susţine că independenţa justiţiei este apărată de politicieni atât timp cât anchetele nu îi vizează pe ei sau pe apropiaţii lor, dar că această atitudine se schimbă atunci când investigaţiile ajung să le afecteze interesele. Kovesi menţionează, între altele, situaţia din Grecia, unde consideră că Parchetul European s-a confruntat cu una dintre cele mai evidente tentative de intimidare, în contextul anchetelor privind presupuse fraude cu subvenţii agricole europene.
Ea atrage atenţia şi asupra conflictelor de competenţă dintre EPPO şi autorităţile judiciare naţionale, care pot întârzia sau bloca investigaţiile. Întrebată dacă se referă inclusiv la ancheta privind achiziţiile de vaccinuri împotriva COVID-19, cunoscută drept "Pfizergate", Kovesi a refuzat să comenteze dosare concrete.
În pofida dificultăţilor, Kovesi consideră că Parchetul European a demonstrat că poate combate fraudele transfrontaliere şi poate contribui la protejarea bugetului Uniunii Europene.
Ea descrie conducerea EPPO drept cea mai dificilă funcţie din cariera sa, dar afirmă că nu ar schimba nimic dacă ar trebui să o ia de la început.
Întrebată care sunt planurile sale personale pentru viitor, prima şefă a EPPO a rămas misterioasă. "Hai să nu vorbim despre planurile mele personale. Hai să ne concentrăm pe EPPO. O să vedem după ce îmi voi încheia mandatul", a răspuns ea.
