Dan Perciun a amintit că Republica Moldova marchează în aceste zile 35 de ani de la proclamarea independenței și a spus că evenimentele care au dus la aceasta trebuie privite într-un context istoric mai larg.
„Nimic din ceea ce celebrăm noi astăzi nu a venit de la sine. Nici independența Republicii Moldova, nici revenirea limbii române în drepturile sale firești, nici revenirea la alfabetul latin n-au căzut peste noi în mod fortuit într-o zi din '89 sau '91. Toate acestea au fost câștigate”, a declarat ministrul.
Perciun a evocat mai multe episoade ale rezistenței antisovietice din Basarabia, de la organizațiile clandestine formate inclusiv din elevi și profesori până la oamenii care au fost condamnați la ani de GULAG pentru acțiunile lor. Ministrul a amintit și despre formele de rezistență prin cultură, literatură, teatru, presă și cântec. În acest context, el i-a menționat, între alții, pe Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Ion Druță, Vladimir Beșleagă, Leonida Lari, Nicolae Dabija și Ion Hadârcă.
„Au făcut ceea ce știe cultura să facă în vremuri de constrângere. Au spus, uneori direct, alteori printre rânduri, lucrurile pe care politica nu le putea spune. Au păstrat cuvintele atunci când cuvintele deveniseră periculoase”, a spus Perciun.
Ministrul s-a referit și la Marea Adunare Națională din 27 august 1989, când sute de mii de oameni au venit în centrul Chișinăului pentru a cere revenirea la alfabetul latin și oficializarea limbii române.
„Libertatea noastră nu a apărut într-o singură zi. Independența nu începe doar în '91, alfabetul latin nu începe doar în '89. Mișcarea de renaștere națională nu începe doar atunci când sute de mii de oameni au umplut Piața Marii Adunări Naționale”, a declarat ministrul.
Potrivit lui Perciun, schimbările au fost pregătite „generație după generație” de oameni care au refuzat să renunțe la propria identitate.
„La început au fost zeci care și-au asumat acest lucru public, apoi sute, apoi mii, apoi sute de mii și, într-un final, milioane de oameni care au cerut dreptul firesc de a reveni la propria lor identitate, la propria lor limbă și la propria lor memorie”, a spus el.
Ministrul a declarat că procesul de consolidare a identității naționale continuă și în prezent și a evidențiat rolul profesorilor, scriitorilor, lingviștilor, jurnaliștilor, editorilor, actorilor și oamenilor de cultură în păstrarea și dezvoltarea limbii române. În același timp, Perciun a vorbit despre necesitatea ca limba română să fie accesibilă și cetățenilor Republicii Moldova care au o altă limbă maternă.
„Limba română nu trebuie să fie o barieră, trebuie să fie o punte. Cunoașterea limbii române înseamnă posibilitatea de a participa pe deplin la viața acestei țări. Înseamnă acces la educație, la muncă, la cultură, la instituții, posibilitatea de a vorbi unul cu celălalt și de a construi împreună aceeași societate”, a declarat ministrul.
Noi măsuri pentru studierea limbii române
Dan Perciun a precizat că autoritățile implementează cel de-al doilea program național de studiere a limbii române și continuă să ofere cursuri adulților care vor să învețe sau să-și îmbunătățească nivelul de cunoaștere a limbii. Totodată, potrivit ministrului, autoritățile intenționează să pună un accent mai mare pe învățarea limbii române încă de la grădiniță și să schimbe modul în care aceasta este predată în școli.
„Noul curriculum va pune un accent mult mai mare pe comunicarea reală și pe capacitatea copilului de a folosi limba în viața de zi cu zi, nu doar pentru memorarea unor reguli. Vom îmbunătăți evaluarea competențelor de limba română, vom investi în formarea profesorilor, vom avea manuale noi, vom extinde vizitele, schimburile de experiență și transferul de bune practici cu România”, a anunțat Perciun.
Ministrul a anunțat și măsuri pentru localitățile în care nu sunt suficienți profesori de limba română. El a menționat în mod special Găgăuzia și Taraclia: „Vom încuraja profesori cu experiență să meargă să predea acolo, inclusiv prin mecanisme de susținere și indemnizații pentru relocare atunci când nu există suficienți specialiști la nivel local”.
În încheiere, ministrul a spus că Marea Dictare Națională nu trebuie privită doar ca un test al cunoștințelor de ortografie, ci și ca un exercițiu de memorie și apartenență.
„Poate că Marea Dictare Națională nu este doar un exercițiu de ortografie. Este și un exercițiu de memorie, un exercițiu de apartenență și un gest de recunoștință. Pentru că o limbă trăiește atât timp cât este vorbită, citită, scrisă, învățată, iubită și transmisă mai departe. Iar limba română este astăzi, aici, acasă”, a conchis ministrul.
Vasile Tofan: „Este limba în care am cerut-o pe soția mea în căsătorie și limba în care mi-am legănat cei patru copii”
Și premierul Vasile Tofan a evocat importanța limbii române și lupta pentru revenirea la alfabetul latin, amintindu-și că, în august 1989, la vârsta de șapte ani, se afla alături de părinți în Piața Marii Adunări Naționale. El a subliniat că limba română a rezistat în perioada sovietică datorită oamenilor care au continuat să o vorbească și să o păstreze în familie, cultură și viața de zi cu zi.
Aceasta adus un omagiu personalităților Mișcării de Renaștere Națională, profesorilor din școlile cu predare în limba română din stânga Nistrului, precum și miilor de profesori, părinți, scriitori, jurnaliști și oameni simpli care au contribuit la păstrarea limbii.
„Limba română a rezistat aici în pofida ocupației sovietice, alfabetului străin care i-a fost impus și a presiunii enorme a limbii ruse în educație, în administrație, în viața publică. A rezistat pentru că nu putea fi scoasă din oameni”, a declarat Tofan.
Prim-ministrul a reiterat că, pentru el, limba română a însemnat întotdeauna „acasă”: „Este limba în care am cerut-o pe soția mea în căsătorie și limba în care mi-am legănat cei patru copii înainte de somn”, a spus acesta.
Premierul a pledat, totodată, pentru păstrarea particularităților graiului vorbit în diferite regiuni ale Republicii Moldova. El a dat drept exemple cuvinte precum „prichici”, „cotlon”, „târnaț” și „harbuz”.
„Această diversitate nu sărăcește limba română. Din contra, o face mai vie și mai frumoasă. Important este ca ai noștri copii să o vorbească, să citească în română, să cunoască scriitorii noștri. Să nu le fie jenă de accentul bunicilor și, mai ales, să fie mândri de limba lor”, a declarat Tofan.
Referindu-se la Marea Dictare Națională, Vasile Tofan a spus că evenimentul nu este doar despre scrierea corectă, ci mai ales despre grija și respectul față de limba română. A făcut o paralelă între manifestațiile de acum 37 de ani, când oamenii cereau revenirea la alfabetul latin, și prezent, când mii de persoane se adună în aceeași piață pentru a scrie și celebra liber limba română.
„Astăzi venim aici să o scriem corect, să o citim și să o sărbătorim liber. Limba pentru care atunci s-a luptat este astăzi limba în care putem trăi liberi. Iubiți limba română, vorbiți-o, citiți-o, învățați-i pe copii să o iubească și bucurați-vă de ea. La mulți ani, limba noastră! La mulți ani, dulcea limbă română!”, și-a încheiat Vasile Tofan discursul.
Menționăm că Marea Dictare Națională din acest an este dedicată Regelui umorului moldovenesc, Gheorghe Urschi. Textul ales pentru participanți este un fragment din piesa „Testamentul”, montată pentru prima dată chiar de artist și jucată și astăzi pe scena Teatrului „Luceafărul”, la aproximativ 40 de ani de la prima montare.
Secretarul de stat al Ministerului Educației și Cercetării, Adriana Cazacu, a declarat în PMAN că Gheorghe Urschi a fost un „observator lucid și fin al oamenilor și al vremurilor în care a trăit”, care a reușit să vorbească prin umor despre lucruri care nu erau întotdeauna ușor de spus direct. Potrivit acesteia, scrierile maestrului îmbină umorul cu un profund substrat de înțelepciune și o filozofie de viață bazată pe optimism.
Evenimentul reunește peste 3.000 de participanți din Chișinău și din întreaga țară și este organizat de Ministerul Educației și Cercetării sub patronajul Președinției Republicii Moldova.
