După 20 de luni de turbulențe în relațiile transatlantice, oficialii Uniunii Europene se tem că președintele american Donald Trump îl disprețuiește prea mult pe liderul ucrainean Volodimir Zelenski pentru a susține o pace echitabilă în Ucraina, scrie Digi24.RO.
Într-o remarcă făcută în treacăt săptămâna aceasta, Trump a arătat clar că nu consideră că ambele părți poartă vina pentru războiul din Ucraina.
„Sincer, Rusia s-a comportat bine în privința Ucrainei”, a declarat președintele SUA. „Nu au făcut prea multe.”
Pentru locuitorii Kievului, care au îndurat săptămâni întregi de bombardamente tot mai intense, și pentru aliații Ucrainei din întreaga Europă, declarația a întărit impresia că Statele Unite iau partea liderului rus Vladimir Putin în acest război.
„Negociatorii americani încearcă de aproape doi ani să forțeze Ucraina să se predea”, a declarat marți, în fața Parlamentului European, șefa diplomației UE, Kaja Kallas.
Motivul pentru care Ucraina nu s-a „predat în condițiile impuse de Putin” până acum este sprijinul consistent acordat de Europa, a adăugat ea.
În încercarea de a găsi explicații pentru cea mai recentă schimbare de poziție a lui Trump în defavoarea Ucrainei, unii oficiali și diplomați europeni consideră că atitudinea președintelui american ține atât de preferințele sale personale, cât și de obiectivele politice ale Statelor Unite.
„Cred că este o chestiune personală”, a declarat fostul ministru britanic David Lidington, în prezent membru distins al Royal United Services Institute, un important centru de cercetare în domeniul securității din Londra.
„Trump este egocentric — preferințele sale personale pentru dictatori și autocrați, dorința sa de a oferi oportunități companiilor americane… sunt elemente foarte importante ale motivației sale.”
În privat, și oficialii UE împărtășesc această evaluare.
„Lui Trump nu-i place [președintele ucrainean Volodimir] Zelenski. Pur și simplu nu-l place”, a declarat un oficial guvernamental care i-a observat îndeaproape pe cei doi lideri.
„Acest lucru îngreunează obținerea sprijinului SUA pentru procesul de pace. Cu Trump, totul este o tranzacție rațională de afaceri, până când nu mai este.”
Un diplomat dintr-o țară a UE, care a beneficiat de anonimat pentru a putea discuta chestiuni sensibile, a spus că Trump, cunoscut pentru inconsecvența sa, s-ar putea răzgândi din nou și ar putea reveni asupra măsurilor recente împotriva Ucrainei.
Președintele american și-a schimbat poziția în multe chestiuni, „cu excepția unui singur lucru”, a afirmat diplomatul. „Pare să fie de partea rușilor.”
„A criticat Ucraina, UE, NATO, dar aproape niciodată nu a spus ceva critic despre Putin. Este frapant. Avem de-a face cu o administrație care pare să fie mai pro-rusă decât orice altceva”, a adăugat diplomatul.
Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii.
Pierderi tot mai mari
Pentru Ucraina și aliații săi europeni, perspectiva ca nimic să nu poată schimba atitudinea lui Trump față de Zelenski este sumbră.
După patru ani și jumătate de război, Kievul se confruntă cu o lipsă de fonduri și de sisteme de apărare aeriană. În plus, pe fondul creșterii sprijinului pentru dreapta populistă europeană, Ucraina riscă să piardă o parte din susținerea politică de care beneficiază în lunile următoare.
Trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, s-a întâlnit marți, la Oslo, cu președintele ucrainean și cu liderii Norvegiei și Finlandei pentru discuții.
Miercuri, acesta urma să se deplaseze la Sankt Petersburg pentru a discuta propunerile de pace cu reprezentanții conducerii ruse, în contextul presiunilor intense exercitate de Casa Albă pentru obținerea unui armistițiu.
Printre opțiunile care i-ar putea fi prezentate lui Putin se numără organizarea unui summit trilateral la care să participe Trump și Zelenski.
Încercările anterioare de a-l convinge pe președintele rus să participe la o astfel de întâlnire au eșuat, iar diplomații UE nu cred că Putin își dorește cu adevărat încetarea focului.
Acesta este unul dintre motivele pentru care ostilitatea lui Trump față de Zelenski este atât de problematică.
„Există un consens clar în întreaga Europă că Putin nu dorește pacea”, a declarat un al doilea diplomat al UE. „Va trebui să fie forțat să accepte pacea.”
În loc să exercite presiuni asupra lui Putin, Trump a intensificat presiunile asupra lui Zelenski, chiar dacă atacurile rusești asupra orașelor ucrainene s-au intensificat în această lună.
Liderul ucrainean resimte această presiune, după cum le-ar fi mărturisit omologilor săi din UE în cadrul unor întâlniri private desfășurate săptămâna trecută, la Bruxelles, potrivit primului diplomat citat.
Într-o serie de declarații extrem de critice făcute în ultimele zile, Trump a afirmat că lui Zelenski „nu-i pasă” și că acesta „nu vrea să pună capăt acestui război”.
Președintele american a susținut, de asemenea, că liderul ucrainean ar trebui înlocuit din funcția de conducător sau de negociator al Ucrainei.
„Președintele Putin ar dori să vadă o soluționare”, a spus Trump. „Președintele Zelenski ar fi putut pune capăt acestui război sau ar fi putut ajunge la un acord de multe ori.”
Disputa din Biroul Oval
Potrivit lui Lidington, ostilitatea lui Trump față de Zelenski ar putea avea rădăcini într-un incident din primul mandat al președintelui american, în 2019, când acesta i-a cerut liderului ucrainean să contribuie la o anchetă care îl viza pe Joe Biden, cel care avea să-l învingă pe Trump la următoarele alegeri prezidențiale.
O serie de întâlniri tensionate din anii care au urmat, inclusiv cea din Biroul Oval din februarie 2025, ar fi consolidat această impresie, a adăugat fostul ministru britanic.
„Era clar că, în cadrul acelei întâlniri infame de la Casa Albă, Trump și [vicepreședintele JD] Vance planificaseră acea critică publică la adresa lui Zelenski și mi-am dat seama atunci că exista un puternic element personal în această atitudine”, a spus Lidington.
El consideră că există și un alt factor: preferința lui Trump pentru liderii autoritari care proiectează imaginea unor conducători puternici.
„Dacă te uiți la persoanele pe care Trump încearcă să le atragă de partea sa, acestea tind să fie lideri autocratici de tip «om puternic» — și este vorba chiar de «bărbați»”, a spus Lidington.
Fostul ministru și-a amintit că a participat, în 2018, la o cină cu lideri mondiali organizată la Paris pentru a marca centenarul încheierii Primului Război Mondial. Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german de atunci, Angela Merkel, au fost gazdele principale, însă Trump nu părea interesat să poarte conversații cu niciunul dintre ei, a relatat Lidington.
„Era destul de evident din limbajul corpului că Trump era nerăbdător în prezența lor, iar una dintre persoanele cu care dorea cu adevărat să discute era [liderul turc Recep Tayyip] Erdoğan și alte persoane care se încadrau mai bine în imaginea de om puternic pe care îi place să și-o creeze”, a observat el.
„Povești ciudate”
Un înalt oficial dintr-o țară europeană, familiarizat cu discuțiile privind Ucraina, a afirmat că motivele lui Trump sunt parțial politice, parțial legate de calcule economice și parțial de relațiile personale.
„Se află în prezent într-un ciclu electoral și au nevoie de cineva pe care să dea vina pentru creșterea prețurilor”, a spus oficialul.
„În general, lui Trump îi plac diverse tipuri de oameni și lideri. De fapt, are o predilecție pentru oamenii de succes și veseli.”
În ultimele zile, Zelenski a avertizat că numărul victimelor civile din Ucraina crește pe fondul reducerii sprijinului acordat de SUA.
Printre formele de sprijin afectate s-ar număra serviciile Starlink și Starshield, care ajută Ucraina să se apere împotriva atacurilor rusești și să-și planifice operațiunile.
„Încă nu avem nicio explicație pentru acest lucru, doar diverse povești ciudate”, le-a spus Zelenski luni membrilor Congresului SUA.
În această lună, avertismentele privind atacurile rusești cu rachete, transmise anterior de partenerii americani, nu ar mai fi ajuns la destinație în mod obișnuit.
De asemenea, Ucraina se confruntă cu o penurie de rachete interceptoare pentru sistemele Patriot, a afirmat liderul ucrainean.
Pentagonul nu a emis un comentariu oficial cu privire la nemulțumirile exprimate de partea ucraineană.
Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina a anunțat că, în luna precedentă, 328 de civili au fost uciși și peste 2.000 au fost răniți pe teritoriul țării.
Numărul victimelor a fost cu 85% mai mare decât în septembrie 2025.
Potrivit ONU, primele două săptămâni din octombrie s-au numărat printre cele mai sângeroase perioade pentru civilii ucraineni din ultimii ani, pe fondul intensificării atacurilor cu rachete și drone.
Primul diplomat al UE citat în articol a declarat că multe guverne europene sunt iritate de faptul că Trump le-a exclus până acum din discuțiile sale cu Putin.
„Probabil că există mult mai mult dialog între americani și ruși decât am putea ști noi”, a spus diplomatul.
Citește și: Trump vrea ca Zelenski să încheie un acord cu Rusia și susține că SUA nu au primit „nimic în schimb” pentru ajutorul oferit Ucrainei
Întâlnirea de marți de la Oslo, la care a participat Witkoff, a readus în discuție posibilitatea reluării dialogului direct cu Putin, cel puțin din perspectiva lui Zelenski.
„Astăzi a fost o zi bună pentru pace”, a declarat președintele Finlandei, Alexander Stubb, după participarea la discuțiile de la Oslo.
„La nivel de fond și din punct de vedere tehnic, am înregistrat de fapt progrese semnificative, fără a atrage atenția, în ultima săptămână”, a adăugat el.
Procesul se îndreaptă din nou în direcția corectă, a mai spus Stubb. „Sperăm să nu facem niciun pas înapoi.”
