Maia Sandu a evidențiat că păstrarea limbii începe în familie, unde este învățată de la părinți, și trebuie continuată în instituțiile de educație timpurie și în școală, printr-un accent real pe studierea ei.
„Totul începe acasă. (...) Doar așa o putem păstra, prin oameni, prin familie, prin educație. Din păcate, prea mult timp acest obiectiv a fost subminat de promovarea și utilizarea predominantă în regiune a unei alte limbi, în detrimentul celei materne”.
Maia Sandu a subliniat că evenimentul organizat reprezintă o platformă importantă de dialog între reprezentanții mediului educațional, instituțional, științific și ai societății civile, menită să identifice soluții concrete și sustenabile pentru revitalizarea limbii găgăuze.
„Apreciez faptul că în ultimii ani Ministerul Educației și Cercetării a intensificat eforturile în această direcție, iar adoptarea Planului Național de Acțiuni pentru Învățarea și Promovarea Limbii Găgăuze în autonomie pentru perioada 2026-2027 se înscrie în această serie de măsuri. Salut și prezența experților internaționali, de la care putem învăța cum alte țări au reușit să valorifice patrimoniul lor lingvistic și să transforme diversitatea în avantaj. Însă țin să subliniez: nici o strategie, nici un plan, nici o platformă nu pot înlocui condiția esențială pentru ca o limbă să supraviețuiască, să fie vorbită în viața de zi cu zi, în cât mai multe contexte și în domenii de activitate. Așadar, singura șansă reală pentru ca limba găgăuză să dăinuie și pentru generațiile viitoare este o schimbare profundă de paradigmă și de mentalitate” a spus președintele.
Referindu-se la dimensiunea istorică, Maia Sandu a amintit de împlinirea a 165 de ani de la nașterea lui Mihail Ciachir, personalitate care a militat pentru ca găgăuzii să poată citi Scriptura în limba maternă, subliniind continuitatea eforturilor de păstrare a identității culturale.
Șeful statului a punctat că dezvoltarea comunității găgăuze nu poate avea loc în izolare și presupune dialog și participare activă în societate. În acest sens, ea a subliniat că păstrarea limbii găgăuze și învățarea limbii române sunt complementare, reprezentând două laturi ale aceleiași realități – identitate și oportunitate.
„Trebuie să înțelegem că păstrarea limbii găgăuze și învățarea limbii române sunt două laturi ale aceleiași monede - identitate și oportunitate, rădăcini și deschidere, apartenență și viitor. Ele trebuie urmate în paralel pentru ca autonomia găgăuză și oamenii ei să poată să se bucure pe deplin de oportunitățile oferite de parcursul nostru european, un parcurs în care nimeni, indiferent de limba maternă sau apartenența etnică, nu trebuie lăsat în urmă. Mulțumesc tuturor celor care contribuie la eforturile de a reașeza limba găgăuză în locul pe care îl merită în societate și în patrimoniul cultural al Republicii Moldova”.
În final, Maia Sandu și-a exprimat speranța că, prin eforturi comune, limba găgăuză va fi revitalizată, astfel încât UNESCO să o poată scoate, în viitor, de pe lista limbilor aflate în pericol de dispariție.
