Șeful statului a afirmat că, în ultimii ani, sistemul a trecut de la o justiție pe care a descris-o drept „ținută în captivitate” la una care „începe să se curețe și să livreze rezultate”.
Printre progresele enumerate de Maia Sandu se numără înnoirea Consiliului Superior al Magistraturii și a Consiliului Superior al Procurorilor, reforma Curții Supreme de Justiție și continuarea evaluării externe a judecătorilor și procurorilor. Potrivit președintelui, mai multe persoane care nu și-au putut demonstra integritatea au părăsit sistemul.
Sandu a menționat și existența mai multor dosare de corupție mare aflate în lucru, precum și a unor decizii pronunțate deja de instanțe. Totodată, șeful statului a vorbit despre îmbunătățirea legislației și despre progrese în recuperarea bunurilor și banilor proveniți din infracțiuni.
Președintele a recunoscut însă că reforma se confruntă în continuare cu probleme. Printre acestea se numără întârzierile, numărul funcțiilor vacante și volumul mare de muncă suportat de angajații care au rămas în sistem.
Maia Sandu a subliniat că edificarea statului de drept reprezintă cel mai complicat angajament al Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană. În opinia sa, rezultatele reformei trebuie să fie sustenabile, iar instituțiile trebuie să demonstreze că pot investiga temeinic dosarele și că acestea sunt susținute de probe suficiente pentru obținerea unor condamnări definitive atunci când vinovăția este demonstrată.
Șeful statului s-a referit și la rolul instituțiilor de drept în contracararea amenințărilor hibride. Potrivit Maiei Sandu, finanțarea ilegală a partidelor, cumpărarea voturilor și corupția politică pot fi combătute doar prin instituții puternice.
Președintele a declarat că, deși mai este mult de lucru, obiectivul rămâne construirea unui sistem al justiției independent, bazat pe integritate și responsabilitate.
