În cadrul întrevederii, Maia Sandu le-a mulțumit pentru tăria de caracter și demnitatea de care au dat dovadă.
„Avem nevoie să cunoaștem și să păstrăm asemenea lecții de verticalitate, mai ales pentru generațiile care nu au trăit acele vremuri. Povestea lor ne amintește că istoria nu este scrisă doar de marile evenimente sau de lideri. De multe ori, este marcată și de gesturile de curaj ale celor care aleg să nu tacă și să rămână fideli convingerilor lor”, a scris președintele.
De menționat că acum 56 de ani, în noaptea spre 1 octombrie 1970, în plin regim comunist, Asea Andruh-Scorpan şi Lilia Neagu, care aveau 16 și, respectiv, 19 ani, au decis să afişeze mai multe lozinci în limba română pe blocurile de locuit, instituţiile statului şi vitrinele magazinelor de pe străzile centrale ale Chişinăului. Tinerele, au scris atunci mesaje, precum:
„Trăim la ruşi cu pielea şi-n mănuşi”;
„Scoală, Ştefane cel Mare, scoală, scoală din mormânt, ia-ţi tu sabia cea mare, fă dreptate pe pământ”;
„Moarte cotropitorilor!”;
„Întoarceţi-ne alfabetul latin!”.
Aceste acțiuni au atras rapid atenția autorităților sovietice. Istoricul și actualul director al Agenției Naționale a Arhivelor, Igor Cașu, a scris într-un material din anul 2012 pentru Adevărul, că la ședința Biroului Comitetului Central al PCM din RSSM din 5 octombrie 1970, viitorul președinte al R. Moldova Petru Lucinschi, pe atunci prim-secretar al Uniunii Tineretului Comunist din Moldova, a vorbit despre intensificarea „propagandei naționaliste” în rândul moldovenilor, dându-le exemplu pe Lilia Neagu și Asea Andruh-Scorpan. Potrivit lui Cașu, anume Lucinschi a fost autorul moral al persecutării celor două tinere.
După reținere de către KGB-ul și miliția sovietică, Asea Andruh-Scorpan, fiind minoră, a fost dată afară din școală și obligată să muncească timp de un an în folosul comunității, iar Lilia Neagu a fost condamnată la 2 ani de închisoare – pedeapsa care a fost ispășită în Penitenciarul de la Rusca. Abia în anul 1990, Neagu a fost reabilitată.
