Oficialul european a apreciat în mod special ritmul reformelor din Republica Moldova, pe care a numit-o „cel mai bun elev din clasa mea”, transmite MOLDPRES.
Potrivit Martei Kos, anul 2026 se conturează drept unul dintre cei mai activi ani pentru procesul de extindere a Uniunii Europene, după o perioadă îndelungată în care blocul comunitar nu a mai primit membri noi. Croația a fost ultima țară care a aderat la UE, în 2013.
„Muntenegru, care este cu adevărat țara aflată în frunte, ar putea încheia negocierile tehnice la sfârșitul anului și apoi să devină membru în 2028”, a declarat Marta Kos.
Comisarul european a menționat în acest context și Republica Moldova, Albania și Ucraina, afirmând că cele patru state reprezintă în prezent țările aflate în fruntea procesului de aderare.
„Albania este pe drumul cel bun. Moldova face progrese din ce în ce mai bune și, desigur, și Ucraina. Așadar, acestea sunt cele patru țări aflate în frunte. Dar când spun că acesta este anul extinderii, mă refer la faptul că, în cele nouă luni ale acestui an, am deschis și închis mai multe capitole decât în oricare alt an din ultimii 25 de ani”, a spus Marta Kos.
În ceea ce privește Republica Moldova, oficialul european a făcut o distincție între țările care au început procesul de aderare în perioade diferite, subliniind că Chișinăul a recuperat rapid decalajul față de statele candidate din Balcanii de Vest.
„Moldova este cel mai bun elev din clasa mea”, a afirmat Kos, referindu-se la progresele înregistrate de Republica Moldova, în condițiile în care aceasta și-a început procesul de aderare mai târziu decât unele dintre țările candidate din Balcanii de Vest.
În iulie 2026, Republica Moldova a deschis negocierile pe clusterul 6, dedicat relațiilor externe, care include capitolele privind relațiile externe și politica externă, de securitate și apărare. În aceeași zi, Uniunea Europeană a organizat conferințe de aderare cu Republica Moldova, Ucraina, Muntenegru și Albania.
Comisarul european a vorbit și despre legătura dintre progresul în procesul de aderare și implementarea reformelor. În opinia sa, sprijinul financiar european pentru țările candidate este condiționat de realizarea reformelor asumate.
Marta Kos a dat exemplul Planului de creștere pentru Balcanii de Vest, unde nivelul de implementare a reformelor diferă de la o țară la alta. Ea a menționat că, în cazul unor state cu rezultate slabe, o parte din fondurile europene ar putea fi realocate.
„Uniunea Europeană nu este o organizație caritabilă. Așadar, pentru a putea ajuta economiile și societățile lor să se dezvolte, trebuie să implementeze reformele, iar noi oferim banii doar dacă fac acest lucru”, a declarat comisarul european.
În același interviu, Marta Kos s-a referit și la relația dintre Uniunea Europeană și Serbia, criticând anumite evoluții recente și subliniind că statele candidate trebuie să respecte principiile privind reconcilierea și condamnarea crimelor de război.
„Putem avea opinii diferite despre cât de repede ar trebui o țară să facă reforme. Dar nu există loc pentru glorificarea unui criminal de război sau pentru negarea genocidului de la Srebrenica. Ne așteptăm ca toate țările candidate la UE, în special cele din Balcanii de Vest, să urmeze calea reconcilierii”, a spus Kos.
Comisarul european a afirmat că procesul de extindere a UE a căpătat un nou ritm în 2026. Datele oficiale ale Consiliului UE arată că, la 14 iulie, negocierile cu Republica Moldova și Ucraina au avansat prin deschiderea unui nou cluster, în timp ce Muntenegru și Albania au făcut pași înainte prin închiderea provizorie a unor capitole de negociere.
Pentru Republica Moldova, Comisia Europeană a subliniat în repetate rânduri ritmul înregistrat în procesul de aderare. În iunie, în timpul vizitei sale la Chișinău, Marta Kos a discutat cu autoritățile despre progresele înregistrate în reforme, în special în domeniul justiției, precum și despre investiții și implementarea Planului de Creștere pentru Republica Moldova.
