În regiunea Nijni Novgorod, un important centru industrial încă din perioada sovietică, situația economică provoacă „îngrijorări serioase”, potrivit unor documente analizate de Bloomberg News. Asociația locală a industriașilor a transmis o scrisoare unui înalt oficial regional, semnalând scăderi semnificative ale investițiilor, profiturilor, comenzilor și producției în ultimul an. Regiunea, cu aproximativ trei milioane de locuitori, se află la circa 500 de kilometri est de Moscova.
Asociația a solicitat autorităților locale să transmită aceste preocupări guvernului președintelui Vladimir Putin, cerând noi investiții, revenirea la împrumuturi cu dobânzi preferențiale și decontarea mai rapidă a facturilor restante. Printre principalii responsabili pentru întârzierile la plată sunt indicate mari întreprinderi de stat precum United Shipbuilding Corporation, Roscosmos, Rosatom și Rostec. Valoarea facturilor neplătite ar fi depășit 100 de miliarde de ruble (1,3 miliarde de dolari).
Întârzierile la plată obligă companiile să își consume rezervele sau să contracteze împrumuturi comerciale cu dobânzi ce depășesc 20%, după epuizarea programelor de creditare subvenționată. Aceasta se întâmplă în contextul în care cheltuielile pentru apărare au crescut cu aproximativ 30% anul trecut, dar sunt estimate să rămână relativ stabile în 2026. Aproximativ 20.000 de locuri de muncă ar putea fi pierdute în a doua jumătate a anului dacă situația nu se îmbunătățește, iar mai multe companii au redus deja programul de lucru pentru a diminua costurile.
Declinul actual contrastează puternic cu situația de anul trecut, când șomajul era aproape inexistent, iar salariile creșteau rapid. Totuși, încetinirea economică la nivel național, pe fondul dobânzilor record, a schimbat radical perspectiva. Banca Rusiei a majorat rata de referință la 21% în octombrie 2024 și a menținut-o până în iunie, pentru a combate inflația și supraîncălzirea economiei. Creșterea economică anuală a încetinit la aproximativ 1%, față de 4,9% în anul precedent. Deși dobânda a fost ulterior redusă la 15,5%, banca centrală estimează o creștere modestă, între 0,5% și 1,5%, în acest an.
Un sondaj realizat în rândul a peste 10.000 de companii arată că firmele din întreaga țară raportează scăderea cererii și condiții financiare mai stricte, fiind prudente în privința investițiilor și angajărilor. În paralel, deficitul bugetar regional s-a adâncit. Deficitul combinat al bugetelor regionale a crescut la 1,48 trilioane de ruble, mai mult decât triplu față de anul precedent. Moscova intenționează să acorde subvenții în valoare de 3,55 trilioane de ruble regiunilor în acest an și permite anularea parțială a datoriilor dacă fondurile sunt direcționate către infrastructură și investiții.
Nijni Novgorod estimează un deficit bugetar de aproape 30 de miliarde de ruble, acoperit parțial prin subvenții federale. Guvernatorul regional, Gleb Nikitin, a declarat că unele cheltuieli importante au fost amânate, în timp ce cheltuielile sociale, inclusiv sprijinul pentru familiile soldaților care luptă în Ucraina, vor rămâne prioritare.
Economia regiunii reflectă structura multor zone industriale rusești: industrie grea din era sovietică combinată cu servicii și tehnologie în dezvoltare, însă producția industrială – inclusiv cea militară – domină în continuare. Regiunea găzduiește producători de ogive nucleare, furnizori de explozivi, companii metalurgice și grupul GAZ, cel mai mare producător rus de vehicule comerciale ușoare.
GAZ, fondat în 1932 cu sprijinul Ford Motor Co., a fost afectat de sancțiuni începând din 2018, când SUA l-au sancționat și pe proprietarul său, Oleg Deripaska. După încetarea parteneriatelor cu Mercedes-Benz și Volkswagen, compania a înregistrat o scădere de 33% a vânzărilor de vehicule comerciale ușoare anul trecut, scrie Digi24.ro.
Un sondaj regional efectuat trimestrial pe un eșantion de peste 50 de companii din industria militară și civilă din Nijni Novgorod și 70 de firme din zona Volga indică o deteriorare accentuată. Aproximativ 70% dintre companii au raportat scăderea investițiilor, iar 40% dintre firmele civile au declarat că profiturile s-au redus cel puțin la jumătate. Nicio companie nu a raportat creșteri ale comenzilor, iar multe funcționează sub capacitatea normală.
Atât firmele militare, cât și cele civile au semnalat întârzieri tot mai frecvente la plată și dificultăți în rambursarea împrumuturilor scumpe. Problemele din lanțurile de aprovizionare, inclusiv întârzieri în livrarea componentelor, au generat blocaje de lichiditate, împingând unele companii în „condiții critice”. Pe măsură ce rezervele se epuizează, riscul reducerii producției, al concedierilor sau chiar al falimentului crește.
La nivel național, Rusia se confruntă și cu o criză acută a forței de muncă, după ce industria de apărare a absorbit masiv angajați, iar sute de mii de persoane au părăsit țara după invazia Ucrainei din februarie 2022.
Unii oficiali europeni consideră că aceste dificultăți economice ar putea afecta capacitatea Kremlinului de a susține pe termen lung războiul și ar putea slăbi poziția de negociere a Moscovei. Alți analiști sunt însă mai sceptici. Potrivit Tatianei Stanovaya, de la Carnegie Russia Eurasia Center, chiar și o criză economică prelungită nu ar determina Kremlinul să facă concesii majore, întrucât conflictul este motivat de factori politici și strategici mai profunzi decât considerentele economice.
