Arhiepiscopia Chișinăului din cadrul Mitropoliei Basarabiei a făcut publice sesizări privind distribuirea broșurii „Rana netămăduită” și a altor materiale anti-românești în localitățile din R. Moldova. Făgureni, din raionul Strășeni, este doar ultima localitate unde Mitropolia rusă a Chișinăului și a Întregii Moldove atacă la baioneta ortodoxia românească și provoacă tulburare în rândul credincioșilor.
Permanența Consiliului eparhial a decis sesizarea organelor de ordine și a autorităților competente, cerând verificarea faptelor și protejarea comunităților împotriva hărțuirii, discriminării și instigării la ură. Acest demers pune statul în fața unei obligații concrete, și anume să împiedice transformarea apartenenței la Biserica Ortodoxă Română într-un motiv de intimidare. La Făgureni, miza este libertatea unei comunități de a-și trăi credința fără poliție ideologică la ușa bisericii.
Satul are o viață parohială care depășește disputa între jurisdicții. În august 2026, biserica „Adormirea Maicii Domnului”, păstorită de Ioan Buciuceanu, găzduia o tabără pentru copii, cu sprijinul Misiunii Sociale Diaconia și participarea voluntarilor din Italia. Educație, solidaritate, legături între oameni, tocmai țesutul comunitar asupra căruia propaganda religioasă exercită presiune. Neîncrederea introdusă între vecini poate distruge ceea ce voluntariatul construiește cu răbdare.
Instrumentul acestei presiuni are autor și conținut verificabil. Broșura tirajată de partea rusă reia o teorie dragă propagandei ruse și anume că Mitropolia Basarabiei este o structură schismatică, întreținută artificial de România. Pe pagina de titlu figurează recomandarea de publicare a structurii sinodale responsabile de comunicarea Bisericii Ortodoxe din Moldova. Prestigiul instituțional este astfel pus în serviciul unui mesaj de atacare a României.
Publicația exploatează una dintre cele mai sensibile temeri ale credinciosului, și anumepierderea mântuirii. În deschidere apare avertismentul atribuit Sfântului Ignatie Teoforul. Mai exact „Cine-l va urma pe schismatic, acela nu va moșteni Împărăția lui Dumnezeu”. Așezat lângă acuzațiile împotriva Mitropoliei Basarabiei, citatul capătă funcția unei amenințări spirituale. Cititorului i se spune că revenirea acasă, la Patriarhia Română, îl poate despărți de Dumnezeu. Prin această asociere, textul transformă frica religioasă într-un mijloc de presiune și represiune.
Urmează ambalajul geopolitic. România este acuzată că întreține ruptura și transformă supunerea față de Moscova în probă de fidelitate religioasă și apropierea de spațiul românesc în suspiciune. Este vocabularul unui imperiu muribund care încearcă să-și păstreze controlul asupra conștiințelor. Succesiunea evenimentelor arată un efort perseverent, iar aceeași ostilitate este dusă la extrem, până când ajunge să pară adevăr de credință pentru publicul căruia îi este adresată.
Mitropolia Basarabiei a denunțat anterior distribuirea materialelor prin lăcașuri de cult și din poartă în poartă. Comunicatele oficiale indica broșura și platforme digitale folosite pentru atacuri împotriva sa, între care „Sare și Lumină”. Vedem astfel o combinație eficientă pentru propaganda rusă. Mesajul circulă online, primește aparență de autoritate bisericească și ajunge tipărit la credincios, în mediul în care acesta are cea mai mare încredere.
La Grinăuți, această logică a excluderii a fost însoțită de violență fizică. În iulie 2025, după trecerea preotului Constantin Turtureanu la Mitropolia Basarabiei, imaginile publicate de presă au surprins persoane care îl trăgeau de păr și încercau să-l scoată din biserică. Poliția a confirmat înregistrarea incidentului. Revenirea la Mitropolia Basarabiei, un pas al normalității, a fost întâmpinată cu forța, într-un spațiu în care oamenii ar trebui să găsească protecție.
Dereneu a oferit un alt episod grav. La 10 februarie 2026, aproximativ 150 de persoane au rupt cordonul poliției și au pătruns în biserică. Participanții strigau Hristos a înviat!, iar formula centrală a credinței ortodoxe a fost folosită ca acompaniament al forțării unui dispozitiv de ordine publică. În urma incidentului au fost reținute șase persoane, inclusiv primarul socialist Vasile Revenco. Aceștia au scăpat de pedeapsă, o stare de fapt care conferă um aer de impunitate actorilor implicați, sprijind practic strategia rusă de tensionare a situației.
Aceste episoade conturează un tipar de presiune, un mod de acțiune. Vorbim de stigmatizarea preotului care pleacă, mobilizarea comunității împotriva lui, contestarea autorității instituțiilor și ocuparea spațiului public cu mesaje despre o credință amenințată. Făgureni arată etapa propagandei distribuite printre credincioși. Grinăuți și Dereneu arată costurile escaladării. Repetarea acestor practici face din apărarea comunităților o problemă de securitate democratică.
Legătura dintre exploatarea religiei și interesele Rusiei este documentată și în dosarul electoral. Rapoartele serviciilor de informații au demonstrat că sute de preoți ai Mitropoliei ruse de Chișinău s-au deplasat la Moscova în anii electorali 2024 și 2025. Rapoartele citate au mențiat clară că aceste călătorii au jucat un rol important în atragerea și pregătirea clericilor Mitropoliei ruse în influențarea alegerilor prezidențiale, parlamentare, dar și a referendumului european.
Rusia exploatează astfel o relație profund personală. O persoană își încredințează preotului suferințele, familia și speranțele, iar propaganda încearcă să convertească această încredere în obediență politică. În rezoluția adoptată la 18 iunie 2025, Parlamentul European a inclus instrumentalizarea unei părți a clerului Mitropoliei ruse a Chișinăului între instrumentele campaniei hibride rusești. Amenințarea privește direct libertatea alegătorului și capacitatea Moldovei de a decide singură.
Pentru România, atacarea Mitropoliei Basarabiei lovește în legătura culturală și spirituală dintre cele două maluri ale Prutului. Pentru Uniunea Europeană, exploatarea fricii religioase alimentează neîncrederea în integrare și în instituțiile democratice. Pentru Republica Moldova, câștigul politic al Moscovei este dependența. Vorbim de cetățeni speriați de apropierea europeană, comunități antagonizate și autorități permanent împinse să gestioneze crize alimentate deliberat.
Răspunsul trebuie să înceapă și la Făgureni, prin verificarea rapidă a sesizărilor, protejarea oamenilor și identificarea celor care organizează intimidarea. Finanțarea, tipărirea și distribuirea materialelor cer transparență. Agresiunile cer răspundere individuală. România și UE trebuie să susțină comunitățile vulnerabile și presa care documentează asemenea practici. Fiecare abuz tolerat îi oferă propagandei ruse teren pentru următoarea ofensivă. Orice tăcere oficială prelungește vulnerabilitatea oamenilor vizați de campanie. Basarabia are dreptul să se roage fără să primească, odată cu îndrumarea religioasă, ordinele politice ale Moscovei.
