Dar un scrutin administrat mai riguros nu înseamnă automat un scrutin imun la influență externă. Rapoarte ale serviciilor de informatii din 2026 descriu pe îndelete infrastructură rusească de influență care a funcționat în Republica Moldova prin finanțare politică ilegală, cumpărare de voturi, intermediari locali, organizația Evrazia, rețele de teren, dezinformare și mobilizarea unor preoți ale Mitropoliei de Chișinău și a Întregii Moldove. În Găgăuzia, vulnerabilitatea este amplificată de consumul ridicat de informație din rețele sociale, audiența televiziunii ruse și neîncrederea profundă față de instituțiile centrale.
Rusia dispune de mecanisme prin care poate influența mediul în care alegătorul își formează opțiunea chiar fără un candidat oficial al Kremlinului. Moscova a învățat de mult că, în politică, uneori este mai eficient să controlezi conversația decât candidatul.
Miza Moscovei nu se termină însă la alegerea bașcanului. În aceeași zi, Găgăuzia va alege cei 35 de membri ai Adunării Populare, instituție în care politica locală a fost tradițional dominată de independenți. Astfel 25 dintre cei 35 de deputați aleși în 2021 au candidat fără sigla unui partid. Tocmai această fragmentare transformă scrutinul legislativ într-un teren mult mai greu de supravegheat politic. Influența nu trebuie concentrată într-un singur candidat la funcția de bașcan, dar ea poate fi dispersată între circumscripții, lideri locali și viitoarele negocieri pentru formarea majorității de la Comrat.
Chișinăul a schimbat regulile jocului
Prima schimbare majoră a venit la 9 iulie 2026. Prin Hotărârea nr. 8, Curtea Constituțională a decis că aprobarea componenței organului electoral central al Găgăuziei de către Adunarea Populară depășește competențele autonomiei. Curtea a stabilit explicit că sistemul electoral este reglementat prin lege organică de Parlament și că Consiliul Electoral Central al Găgăuziei face parte din sistemul electoral național. Mai multe prevederi care ofereau autorităților autonomiei atribuții în constituirea administrației electorale au fost declarate neconstituționale.
Pe 24 august, Parlamentul a intervenit legislativ și a modificat Codul electoral pentru a pune organizarea alegerilor găgăuze în concordanță cu hotărârea Curții. Pentru scrutinul din 15 noiembrie au fost introduse norme tranzitorii, iar integrarea electorală a autonomiei în sistemul național a fost consolidată.
Apoi, pe 12 septembrie, CEC a aprobat regulile concrete pentru alegerile de bașcan și cele pentru Adunarea Populară, precum constituirea organelor electorale, înregistrarea candidaților, verificarea listelor de subscripție, raportarea financiară și utilizarea acelorași liste electorale pentru cele două scrutine. Pentru donații au fost stabilite plafoane de 104.400 de lei pentru persoane fizice și 208.800 de lei pentru persoane juridice, pentru fiecare tip de scrutin.
Cu alte cuvinte, Chișinăul a făcut ceea ce trebuia făcut după experiențele ultimelor scrutine, și anume a redus zonele gri. Dar legislația poate supraveghea contul electoral al unui candidat, mult mai greu poate supraveghea o rețea informală de activiști, conturi TikTok, grupuri Telegram, lideri de opinie, preoți sau rude aflate în Rusia.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a formulat pe 10 septembrie exact această preocupare. Mai exact că alegerile trebuie să fie corecte și autoritățile nu vor tolera nicio schemă și nicio tentativă de a cumpăra sau mitui.
Avertismentul este justificat. Dar problema Găgăuziei nu mai este doar cum intră banii într-o campanie. Este și cum intră Moscova în mintea alegătorului, pe fondul dezvoltării fără precedent a Inteligenței Artificiale și a rețelelor sociale.
Inflație de candidați
Lista electorală formală nu există încă, iar înregistrarea candidaților pentru funcția de bașcan începe abia pe 19 septembrie.
Alexandr Stoianoglo și-a anunțat pe 7 septembrie participarea ca independent. „Voi participa la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei în calitate de candidat independent”, a declarat el, promițând să-și prezinte ulterior programul, cu obiective, termene și surse de finanțare. A insistat, de asemenea, că relația Comrat-Chișinău trebuie construită pe respectarea competențelor autonomiei și că divergențele nu trebuie transformate automat în conflicte.
Fiodor Gagauz, fost deputat socialist, își anunțase intenția mult mai devreme, pe 24 iulie. El a spus că decizia a venit după consultări cu locuitorii regiunii și a descris-o drept o decizie conștientă și o mare responsabilitate.
Situația lui Grigore Uzun este diferită. Pe 10 septembrie, liderul PSRM, Igor Dodon, a declarat că îl consideră cel mai potrivit candidat și a spus că va insista ca Grigore Uzun să fie candidatul PSRM. Dar Dodon a precizat că decizia partidului urma să fie luată după 16-17 septembrie. Prin urmare, Uzun este în acest moment pretendentul public susținut de liderul PSRM, nu candidatul oficial înregistrat.
Ivanna Koksal, fosta deputată PSRM, poate fi una dintre candidate, fiind implicată într-o puternică campanie de atragere a electoratului din regiune.
La rîndul său, Partidul „Alianța Moldovenilor” a anunțat oficial că va avea propriul candidat la funcția de bașcan, chiar dacă până acum nu a făcut public numele acestuia. Formațiunea intenționează, de asemenea, să prezinte candidați în toate circumscripțiile pentru Adunarea Populară.
Nicolai Dudoglo, fost primar al Comratului și fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, ar putea reveni în prim-planul politicii găgăuze printr-o candidatură la funcția de bașcan. Partidul Popular Găgăuz i-a propus oficial să intre în cursa electorală, considerându-l una dintre opțiunile sale pentru scrutinul din 15 noiembrie. Dudoglo nu și-a anunțat însă definitiv candidatura, solicitând două săptămâni pentru consultări înaintea unei decizii. Politicianul a precizat că, dacă formațiunea nu va identifica un alt candidat potrivit, este pregătit să intre personal în competiție.
Partidul Politic Partidul Popular Găgăuz a fost constituit la Comrat la 20 ianuarie 2025 și înregistrat oficial de Agenția Servicii Publice la 4 martie 2025. Conform evidențelor oficiale, președinte este Nicolai Dudoglo, partidul declarând la constituire 1.203 membri și având sediul la Comrat
PAS, la rândul său, nu anunțase până la 10 septembrie dacă va avea propriul candidat.
Infrastructura Lumii Ruse
La 21 aprilie 2026, Consiliul UE și-a actualizat motivările pentru sancțiunile împotriva lui Ilan Șor. Documentul oficial afirmă că, după interzicerea Partidului Șor, acesta a continuat să faciliteze influența rusă prin finanțarea ilegală a altor partide, tentativa de corupere a politicienilor, finanțarea cumpărării voturilor și campanii de dezinformare. UE identifică explicit organizația rusă Evrazia și Blocul Victorie/Pobeda drept instrumente prin care au fost promovate narațiuni propagandistice rusești și coordonate activități financiare menite să influențeze politica Republicii Moldova.
Dar continuitatea infrastructurii este greu de ignorat. Același document european arată că Evghenia Guțul, fosta bașcană, provenea din structura politică a lui Șor și că, după ce a încetat să-și exercite funcția, interimatul a fost preluat de adjunctul Ilia Uzun. UE consemnează inclusiv declarațiile acestuia potrivit cărora problemele Comitetului Executiv erau coordonate cu Guțul prin avocați.
Pe 15 iunie 2026, Consiliul UE a mers mai departe și a sancționat alte șase persoane pentru operațiuni de destabilizare. Instituția descrie rețele finanțate de Rusia care au coordonat cumpărarea voturilor și dezinformarea la parlamentarele din 2025 și arată că Evrazia era folosită pentru recrutare, instruire, propagandă și organizarea rețelelor de teren.
Asalt informațional
Potrivit studiului Promo-LEX din martie 2026, 56,2% dintre respondenții din Găgăuzia folosesc rețelele sociale ca surse de informare. Pentru informația politică, TikTok ajunge la 61,4%, YouTube la 59,2%, iar Facebook la 58,4%. Între telespectatori, GRT și postul rusesc 1TV ocupă poziții importante, în timp ce Moldova 1 este prima opțiune pentru doar 9% dintre cei care se informează de la televizor.
Datele identifică un ecosistem în care narațiunile produse la Moscova pot ajunge la alegător fără să treacă printr-un partid sau prin contul bancar al candidatului.
Atunci când finanțarea politică, propaganda online, intermediarii locali, autoritatea religioasă și relațiile personale cu Rusia se suprapun, Kremlinul nu are nevoie să telefoneze fiecărui alegător. Există deja un ecosistem capabil să amplifice mesajul.
Ce ar trebui să înțeleagă Chișinăul
Chișinăul are dreptate să securizeze administrația electorală. Ar fi însă o eroare să creadă că, odată mutată cheia de la Comrat la CEC, problema interferenței a fost rezolvată.
Prima prioritate trebuie să fie urmărirea banilor dincolo de contabilitatea oficială a candidaților. Vorbim de plăți către activiști, servicii digitale, promovare online, transport, structuri asociative și intermediari. Experiența documentată de UE arată tocmai că influența rusească s-a adaptat după interzicerea unui partid și a migrat către alte organizații și rețele.
A doua trebuie să fie monitorizarea rapidă și publică a manipulării informaționale, inclusiv în rusă și găgăuză. Nu prin cenzură, ci prin atribuirea sursei, explicarea finanțării și demontarea promptă a falsurilor. Într-o regiune în care TikTok poate conta mai mult decât comunicatul Guvernului, conferința de presă de la Chișinău este uneori răspunsul perfect la o întrebare pe care nimeni de la Comrat nu și-a pus-o.
Iar a treia condiție este dialogul. Studiul Promo-LEX arată că 63,4% dintre respondenți consideră relațiile dintre autoritățile centrale și cele regionale drept rele, iar 57,2% cred că statutul autonomiei nu este respectat. Aceste percepții pot fi nedrepte, exagerate sau alimentate propagandistic. Politic însă, ele există și constituie materie primă pentru orice actor care dorește să prezinte Chișinăul drept adversarul Găgăuziei.
A combate influența rusă nu înseamnă a suspecta colectiv găgăuzii și nici a căuta câte un agent al Kremlinului în fiecare candidat. Înseamnă să înțelegi că Rusia nu mai are nevoie de un singur partid, de un singur politician sau de un singur post de televiziune.
Faptul demonstrat este că Moscova și rețelele asociate ei au folosit în Republica Moldova bani, cumpărare de voturi, dezinformare, intermediari politici și structuri religioase. Inferența rezonabilă este că un scrutin găgăuz desfășurat într-un mediu social și informațional atât de vulnerabil va reprezenta o țintă atractivă. Ceea ce nu poate fi afirmat, în lipsa probelor, este cine dintre actualii pretendenți ar beneficia de o asemenea operațiune.
Pe 15 noiembrie, Chișinăul poate păzi mai bine urnele decât în trecut. Marea întrebare este însă ce se va întâmpla înainte ca buletinul să ajungă în urnă. Pentru că Moscova nu trebuie neapărat să aibă numele pe buletin, îi este suficient să participe la alegerea lui.
