Nicu Popescu a subliniat că propunerile Uniunii Europene de optimizare a procesului de luare a deciziilor sunt un semnal important: UE tratează cu seriozitate procesul de extindere și se pregătește pentru acesta, comunică MOLDPRES.
„Este bine că UE se ajustează, pentru că succesul Uniunii și beneficiile Moldovei în UE depind de o Uniune Europeană funcțională, capabilă să-și modernizeze economia, să fie competitivă și să facă față amenințărilor și presiunilor din exterior, fie ele militare, hibride, tehnologice sau ecologice. O Uniune Europeană mai funcțională și extinsă, din care să facă parte și Moldova, este în beneficiul tuturor”, a declarat Nicu Popescu.
Oficialul a accentuat că toate extinderile din ultimele trei decenii au fost precedate de reforme ale UE prin care a crescut numărul deciziilor luate cu majoritate calificată, în loc de unanimitate, adică fără drept de veto.
„Tratatele de la Maastricht, Amsterdam și Nisa, din anii ’90 și de la începutul anilor 2000, au inclus toate prevederi de reducere a dreptului de veto înainte de extinderile din 1995 (Finlanda, Austria, Suedia), 2004 și 2007 (Europa Centrală și de Est). Ca urmare a acestor procese, peste 80% dintre deciziile UE se iau prin majoritate calificată. Altfel spus, în peste 80% dintre cazuri nu mai există drept de veto în UE. Iar în cazul extinderilor viitoare se va întâmpla ceea ce s-a mai întâmplat de mai multe ori”, a remarcat acesta.
Nicu Popescu a menționat că experiența extinderilor precedente arată că statele care aderă la Uniunea Europeană beneficiază de perioade de tranziție în anumite domenii.
„Când au aderat în 2004 sau 2007, nu toate noile state membre au avut acces imediat la spațiul Schengen, la libera circulație a forței de muncă sau la beneficiile politicii agricole comune. Accesul la aceste beneficii a venit mai târziu, la câțiva ani după aderare. Și astăzi există state membre ale UE care nu sunt în Schengen, mă refer la Irlanda și Cipru, sau în zona euro - Polonia, România, Danemarca, Suedia sau Cehia. Toate aceste excepții de la regulă au apărut de zeci de ori, au afectat și afectează multe state membre, în diverse domenii de politică”, a spus oficialul.
În concluzie, Nicu Popescu a afirmat că propunerile Comisiei Europene se înscriu în practica deja aplicată în procesul de extindere a UE.
„Propunerile Comisiei Europene nu prevăd nimic ieșit din comun sau care să nu se fi aplicat anterior: măsuri de securizare a procesului decizional în UE ori perioade de tranziție mai mult sau mai puțin lungi în diverse domenii. Așa funcționează Uniunea Europeană și așa a știut să asigure pace și prosperitate unor generații întregi de europeni: prin capacitatea de a acționa și de a evita blocajele în luarea deciziilor cu care se confruntă multe alte organizații internaționale”, a adăugat acesta.
Republica Moldova va primi, pe 28 octombrie, o foaie de parcurs privind următorii pași pe calea aderării la Uniunea Europeană. Documentul va fi prezentat de Comisia Europeană împreună cu rapoartele privind extinderea UE și va include etape orientative, termene și obiective concrete pentru cele mai avansate țări candidate.
În timp ce statul nostru se pregătește pentru aderarea la Uniunea Europeană, UE își adaptează politicile și instituțiile pentru a putea primi noi membri. Comisia Europeană a publicat analiza privind adaptarea politicilor Uniunii pentru extindere. Documentul examinează schimbările necesare în interiorul Uniunii Europene în perspectiva extinderii și vizează modul în care vor fi luate deciziile, organizarea bugetului și funcționarea politicilor comune într-o Uniune cu mai multe state membre.
Analiza se referă inclusiv la domenii precum agricultura, energia, transporturile, securitatea și sprijinul pentru dezvoltarea regiunilor. În același timp, documentul propune mai multe oportunități pentru țările candidate înainte de aderarea deplină la UE, inclusiv un acces mai larg la piața europeană, participarea la programe și atragerea de investiții. Documentul prevede, de asemenea, garanții pentru respectarea democrației și a statului de drept, precum și pentru utilizarea corectă a fondurilor europene.
