Chiar dacă acest summit de urgență, convocat ca răspuns la amenințările lui Donald Trump de a confisca Groenlanda, s-a transformat într-un eveniment mult mai puțin dramatic – deoarece președintele SUA a dat înapoi cu 24 de ore înainte – conștientizarea tăcută că Rubiconul post-1945 al Europei a fost trecut a fost, dacă se poate spune așa, cu atât mai frapantă, scrie Digi24.ro.
Blocul comunitar trebuie să îmbrățișeze independența
Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz, cei doi lideri cei mai puternici ai UE, care nu au fost de acord în ultima perioadă, au fost uniți în avertismentul că criza transatlantică actuală a catapultat blocul comunitar într-o nouă realitate dură – una în care trebuie să îmbrățișeze independența.
„Știm că trebuie să lucrăm ca o Europă independentă”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la sfârșitul reuniunii de cinci ore.
Deși, spre deosebire de recentele summituri ale UE, nu au existat declarații bombastice, certuri sau decizii concrete, reuniunea a semnalat discret o înțelegere tacită. Potrivit a patru diplomați UE și unui oficial familiarizat cu discuțiile, există o ruptură decisivă între vechea ordine și cea nouă – între modul în care a funcționat Occidentul după Al Doilea Război Mondial și ceea ce urmează.
Amenințările fără precedent ale lui Trump și „momentul Rubicon”
Deși schimbarea mentală către independență se contura de ani de zile – încă din 2017, odată cu venirea lui Trump la Casa Albă – amenințările fără precedent la adresa Groenlandei au acționat ca un avertisment brusc. Ele au forțat liderii europeni să ia măsuri care ar fi fost de neconceput chiar și cu câteva luni în urmă.
„Acesta este momentul Rubicon”, a declarat un diplomat UE dintr-o țară a flancului estic. „Este o terapie de șoc. Europa nu poate reveni la starea anterioară. Liderii spun acest lucru de zile întregi.”
Cum va arăta această nouă realitate rămâne o discuție pentru viitor, dar au existat indicii clare. Răspunsul inițial al UE la criza din Groenlanda – suspendarea acordului comercial UE–SUA, trimiterea de trupe și amenințarea cu represalii comerciale drastice – a oferit un prim gust al direcției viitoare.
„Totul, dintr-o dată”
Liderii UE au subliniat că reacția rapidă și unitară nu poate rămâne un caz izolat. Ea trebuie să definească abordarea blocului comunitar în aproape toate domeniile.
„Nu poate fi vorba doar de securitatea energetică sau de apărare, nici doar de puterea economică sau dependența comercială. Trebuie să fie totul, dintr-o dată”, a spus unul dintre diplomați.
O trăsătură-cheie a noii orientări este unitatea – un element care a lipsit mult timp UE. Țările din flancul estic, confruntate direct cu amenințarea Rusiei, au avut tradițional o încredere profundă în NATO și în garanțiile SUA, ceea ce a dus adesea la tensiuni cu statele vestice, precum Franța, susținătoare ale autonomiei strategice europene.
Din ce în ce mai multe țări susțin independența
Această dinamică se schimbă. Chiar și statele cele mai expuse expansionismului Rusiei se arată dispuse să sprijine independența strategică.
Estonia este un exemplu: săptămâna trecută a declarat că ia în calcul trimiterea de trupe în Groenlanda, ca parte a unei misiuni NATO. Deși nu a făcut pasul, simpla deschidere a acestei posibilități a fost remarcabilă.
„Când Europa este unită și hotărâtă, rezultatele vor fi vizibile”, a declarat premierul danez Mette Frederiksen. „Cred că am învățat ceva în ultimele zile.”
Polonia, un aliat tradițional al SUA, a semnalat la rândul său deschiderea către utilizarea Instrumentului anti-coerciție al UE, un mecanism puternic de represalii comerciale. „Avem nevoie de încredere și respect între parteneri, nu de dominație și coerciune”, a declarat premierul Donald Tusk.
Învățarea lecției
O schimbare similară se observă și în țările nordice, tradițional adepte ale comerțului liber. Danemarca, Suedia și Țările de Jos au indicat că sunt dispuse să ia în considerare represalii împotriva SUA.
„Aceasta este o nouă eră în care nu vom mai depinde de ei”, a declarat un diplomat UE. „Cel puțin nu pentru următorii trei ani.”
Chiar și Germania, profund atașată relației transatlantice, pune sub semnul întrebării vechile certitudini. Friedrich Merz a sugerat că Berlinul ar putea susține o reacție comercială dură.
„Trebuie să ne asumăm propria agendă: Ucraina, productivitatea, competitivitatea, securitatea și autonomia strategică”, a concluzionat un diplomat. „Lecția este să nu respingem totul din reflex.”
