Potrivit organizațiilor semnatare, situația actuală nu poate fi explicată doar printr-un an secetos, ci trebuie analizată în contextul schimbărilor climatice, al reducerii disponibilității naturale a apei, al degradării solurilor și ecosistemelor și al presiunii tot mai mari asupra resurselor hidrologice.
ONG-urile atrag atenția că problema nu vizează doar Nistrul și Prutul, ci și râurile mici, izvoarele, zonele umede și apele subterane. Multe dintre cursurile de apă au fost modificate prin îndreptarea și regularizarea albiilor, construcția barajelor și alte intervenții, ceea ce le-a redus capacitatea naturală de a reține și regenera apa.
O atenție aparte este acordată agriculturii, care consumă circa 70% din volumul total de apă utilizată la nivel național. Organizațiile de mediu cer modernizarea sistemelor de irigare, reducerea pierderilor de apă, extinderea tehnologiilor eficiente și promovarea unor practici agricole care sporesc capacitatea solului de a păstra umiditatea.
ONG-urile solicită, de asemenea, extinderea contorizării și monitorizării captărilor de apă, protejarea și restaurarea zonelor umede și a luncilor, împădurirea terenurilor și crearea unor zone-tampon de-a lungul cursurilor de apă.
Potrivit declarației, securitatea hidrologică trebuie să devină o prioritate de stat pe termen lung, iar apa să fie tratată drept o resursă strategică și limitată. Organizațiile cer implicarea autorităților centrale și locale, a agricultorilor, mediului academic, sectorului privat și societății civile într-un mecanism permanent de gestionare a resurselor de apă.
