În ciuda declarațiilor despre „idei noi” venite de la Moscova și despre un posibil „pachet de pace”, trei foști ambasadori americani în Ucraina avertizează că nu există deocamdată indicii că liderul de la Kremlin este pregătit să renunțe la revendicările sale sau să facă pași concreți către detensionarea conflictului, scrie Kyiv Post și Digi24.RO.
Steve Witkoff și Jared Kushner s-au întâlnit mai întâi la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin, după care au mers la Kiev pentru discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Witkoff a descris negocierile drept constructive și a afirmat că Statele Unite au auzit „idei noi” din partea Moscovei. Kushner a vorbit, la rândul său, despre un „pachet de pace” mai amplu.
Zelenski a calificat discuțiile cu emisarii americani drept „foarte substanțiale” și a declarat că Ucraina este pregătită să avanseze către negocieri trilaterale între Kiev, Washington și Moscova.
La o parte a discuțiilor desfășurate la Kiev au participat și consilieri pentru securitate națională din Marea Britanie, Franța și Germania.
Trei foști ambasadori americani avertizează: Activitatea diplomatică nu înseamnă neapărat progres
În ciuda intensificării eforturilor diplomatice, trei foști ambasadori ai Statelor Unite în Ucraina avertizează că există puține dovezi că Moscova este pregătită să ajungă la un acord, potrivit Radio Liberty.
William Taylor, care a ocupat de două ori funcția de ambasador al SUA în Ucraina, consideră că principalul obstacol rămâne Moscova, nu Kievul sau Washingtonul. El spune că nu există până acum indicii că Putin ar fi renunțat la revendicările sale maximaliste.
John Herbst, fost ambasador american în timpul administrației George W. Bush, a descris actualele demersuri drept una dintre cele mai importante inițiative diplomatice ale Statelor Unite din ultimele luni. El avertizează însă că nu este clar dacă în spatele intensificării negocierilor există într-adevăr o schimbare de fond.
Geoffrey Pyatt, ambasador al SUA în Ucraina între 2013 și 2016, a salutat reluarea dialogului, dar a subliniat că problema fundamentală rămâne disponibilitatea Rusiei de a detensiona conflictul.
Misterul „ideilor noi” prezentate de Moscova
Una dintre principalele necunoscute ale discuțiilor din weekend este afirmația lui Witkoff potrivit căreia Moscova a venit cu „idei noi”. Nici el, nici Kushner nu au explicat public ce presupun acestea.
Potrivit lui Taylor, adevăratul test ar fi reprezentat de măsuri militare concrete din partea Rusiei: acceptarea unei încetări a focului de-a lungul actualei linii a frontului, oprirea atacurilor cu rază lungă de acțiune și a loviturilor asupra infrastructurii energetice, precum și stabilirea unor înțelegeri privind transportul maritim.
În lipsa unor asemenea măsuri, presupusele propuneri noi ar putea reprezenta doar o reformulare a revendicărilor pe care Moscova le-a formulat deja.
Foștii ambasadori amintesc că precedentele semnale privind o posibilă disponibilitate a Rusiei de a face compromisuri nu s-au concretizat în rezultate, motiv pentru care detaliile ultimelor negocieri sunt considerate esențiale.
Un oficial de rang înalt al administrației americane a declarat pentru Radio Liberty că Washingtonul rămâne optimist în privința unei noi runde de negocieri între Rusia și Ucraina.
Administrația americană urmează să analizeze rezultatele întâlnirilor emisarilor înainte de a decide următorii pași. Săptămânile următoare ar putea fi folosite pentru elaborarea unei foi de parcurs mai detaliate, iar Adunarea Generală a ONU ar putea oferi o nouă ocazie pentru continuarea discuțiilor.
Teritoriile ocupate, unul dintre marile obstacole
Orice eventual acord de pace trebuie să rezolve două dintre cele mai dificile probleme ale negocierilor: situația teritoriilor ocupate și garanțiile pentru securitatea viitoare a Ucrainei.
Rusia continuă să ceară concesii teritoriale din partea Kievului, în timp ce Ucraina respinge aceste revendicări și susține că teritoriile ocupate de forțele ruse rămân parte a statului ucrainean.
Taylor a sugerat că una dintre formulele posibile ar putea presupune recunoașterea controlului de facto exercitat de Rusia asupra a aproximativ 19% din teritoriul Ucrainei, fără ca suveranitatea Moscovei asupra acestor regiuni să fie recunoscută juridic.
O asemenea soluție ar îngheța disputa teritorială, fără să o rezolve definitiv. Taylor subliniază însă că nu există niciun indiciu că Putin ar fi dispus să accepte o astfel de formulă.
Herbst consideră că obiectivele Kremlinului depășesc însă problema teritorială. Potrivit acestuia, Moscova urmărește să obțină și o influență semnificativă asupra orientării politice a Ucrainei, obiectiv incompatibil cu un acord bazat pe suveranitatea și independența țării.
Ce garanții de securitate ar putea primi Ucraina
O altă problemă crucială este reprezentată de garanțiile de securitate pe care le-ar primi Kievul în eventualitatea unui acord.
Taylor consideră că o formulă credibilă ar putea include prezența unor trupe europene în Ucraina, sprijinite de Statele Unite prin capacități aeriene, informații și alte mijloace.
Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană și, eventual, la NATO ar putea reprezenta, în opinia sa, elemente pe termen lung ale arhitecturii de securitate a țării.
Pentru Kiev, o încetare a focului fără mecanisme credibile de descurajare ar putea deveni doar o pauză înaintea unui nou atac al Rusiei. Moscova, pe de altă parte, este de așteptat să se opună unor angajamente occidentale care ar consolida capacitatea Ucrainei de a se apăra.
Europa își face loc la masa discuțiilor
Participarea consilierilor de securitate britanici, francezi și germani la discuțiile de la Kiev indică o implicare tot mai mare a Europei în eforturile diplomatice.
Witkoff a afirmat că prezența acestora arată că această cooperare va fi esențială pentru încheierea unui eventual acord.
Taylor consideră că implicarea statelor europene este deosebit de importantă deoarece acestea ar urma să joace un rol major în orice viitor mecanism de securitate pentru Ucraina și se numără deja printre principalii furnizori de sprijin financiar și militar pentru Kiev.
Deocamdată, guvernele europene par să participe mai degrabă la consultări decât la negocieri oficiale, însă rolul lor ar putea crește în funcție de propunerile Washingtonului și de concesiile pe care Moscova ar fi dispusă să le accepte.
În același timp, luptele continuă pe teren, ceea ce reprezintă un test pentru actualul impuls diplomatic. Lipsa chiar și a unei limitări a ostilităților în perioada negocierilor ar putea face și mai dificilă obținerea unei încetări generale a focului.
Va accepta Putin negocieri trilaterale?
Ucraina și-a exprimat deja disponibilitatea pentru o nouă întâlnire trilaterală cu Rusia și Statele Unite. Zelenski a declarat că Kievul va face tot posibilul pentru organizarea unor asemenea negocieri.
Deocamdată, însă, nu există un semnal public clar că Vladimir Putin a acceptat să participe la o întâlnire cu Zelenski și președintele Statelor Unite.
Pentru William Taylor, acesta este următorul test al actualei ofensive diplomatice: Washingtonul trebuie să obțină un „da” clar din partea lui Putin privind participarea Moscovei la negocieri.
John Herbst consideră că următoarele zile vor arăta dacă din întâlnirile de la Moscova și Kiev vor apărea propuneri concrete și, mai ales, cum vor răspunde cele trei părți.
Geoffrey Pyatt susține că, în pofida relansării eforturilor diplomatice americane, obstacolul fundamental rămâne același: disponibilitatea lui Vladimir Putin de a detensiona conflictul și poziția sa față de viitorul pe care ucrainenii îl doresc pentru propria țară.
