În rezoluţia votată de eurodeputaţi, cu 415 voturi pentru, 193 împotrivă şi 28 de abţineri, aceştia condamnă ceea ce numesc „eforturile deliberate şi sistematice ale guvernului ungar de a submina valorile fundamentale ale UE”, despre care afirmă că „nu sunt o alegere opţională, ci un angajament fundamental asumat în mod liber” de fiecare stat membru, transmite Digi24.ro.
„Prea mult timp guvernele europene au stat cu mâinile încrucişate în timp ce un guvern tot mai autocratic a distrus drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor”, acuză eurodeputata Tineke Strik, membră a grupului Verzilor şi iniţiatoare a rezoluţiei.
Textul insistă că, deşi retragerea dreptului de vot al unui stat membru în UE necesită unanimitatea celorlalte state, declararea faptului că Ungaria „prezintă un risc clar de încălcare gravă a principiilor fundamentale ale UE” are nevoie doar de o majoritate de patru cincimi, fapt care ar permite avansarea procesului.
Printre cei aproape 200 de eurodeputaţi care au votat împotriva rezoluţiei s-au numărat şi cei din grupul „Patrioţi pentru Europa”, formaţiune impulsionată chiar de Viktor Orban, care susţine că „Ungaria este atacată din cauza refuzului său de a oferi arme Ucrainei, de a permite intrarea migranţilor ilegali şi de a introduce ideologia de gen în şcoli”. Aceştia au amintit că politica externă, educaţia, politica socială şi familială, protecţia copilului şi sistemul judiciar sunt prerogative naţionale.
Premierul ungar se află în conflict permanent cu Comisia Europeană, care îi contestă politicile suveraniste şi îl acuză de încălcarea statului de drept prin acţiuni precum respingerea migranţilor ilegali, limitarea drepturilor comunităţii LGBT sau contestarea întâietăţii instanţelor europene în faţa celor ungare. Refuzul lui Orban de a susţine Ucraina în războiul cu Rusia şi adoptarea unei legislaţii ce restrânge finanţările externe pentru ONG-uri şi presă au amplificat tensiunile.
Ca reacţie, Comisia Europeană a blocat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al Ungariei, prin care aceasta avea dreptul la granturi în valoare de 5,8 miliarde de euro. În plus, Bruxelles-ul a activat în decembrie 2022 mecanismul de condiţionalitate privind statul de drept, suspendând circa 23 de miliarde de euro din fondurile de coeziune destinate Ungariei. Doar o treime din aceste fonduri a fost deblocată până la finalul lui 2023, când Budapesta ameninţa să blocheze ajutorul european pentru Ucraina.
Ungaria se pregăteşte de alegeri legislative în primăvara anului viitor, iar partidul de guvernământ Fidesz, condus de Viktor Orban, este provocat de partidul pro-european Tisza, creat de Peter Magyar, fost aliat devenit opozant.
