În același timp, potrivit șefului echipei de audit a Curții de Conturi, Vasile Moșoi, bunuri publice în valoare de 321,6 milioane de lei au fost incluse în capitalul social al Moldelectrica, contrar prevederilor legale. De asemenea, au fost identificate 1 670 de mijloace fixe înregistrate cu valoarea zero, fără ca acestea să fie reevaluate. Totodată, auditul a mai evidențiat întârzieri în inventarierea rețelelor de transport și distribuție a gazelor naturale, inclusiv a celor construite din bani publici, pentru care nu au fost perfectate actele de proprietate.
Secretarul general al Ministerului Energiei, Andrei Grițco, a explicat că deficiențele constatate țin de evidența contabilă și nu indică, în sine, un prejudiciu financiar adus statului. Instituția intenționează să lanseze în noiembrie o licitație pentru evaluarea patrimoniului Moldelectrica, serviciile fiind estimate la patru milioane de lei, fără TVA.
În cadrul aceleiași ședințe, deputații au examinat și rezultatele auditurilor financiare efectuate la Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Justiției.
În cazul Ministerului Educației și Cercetării, Curtea de Conturi nu a putut confirma valoarea patrimoniului raportat de circa 8,8 miliarde de lei, din cauza deficiențelor de evidență contabilă. Totodată, bunuri de 54,3 milioane de lei, deși transmise instituțiilor de învățământ, au rămas în contabilitatea ministerului. Din cele opt recomandări ale auditorilor, două au fost implementate integral, iar trei parțial.
Secretara generală adjunctă a ministerului, Ludmila Pavlov, a precizat că au fost inițiate procedurile de transmitere contabilă a bunurilor, însă cinci autorități locale, inclusiv Chișinău și Găgăuzia, nu au desemnat încă reprezentanți în comisiile de predare-primire. Ministerul a transmis solicitări repetate pentru finalizarea procedurilor.
Pe de altă parte, în cazul Ministerului Justiției, auditorii au constatat întârzieri în construcția noului penitenciar din Chișinău, proiect estimat la circa 76 de milioane de euro. Un avans de 9,8 milioane de lei, transferat în 2025 către Oficiul Națiunilor Unite pentru Servicii de Proiecte, nu a fost justificat corespunzător, ceea ce a blocat următoarea tranșă de finanțare. În același timp, Administrația Națională a Penitenciarelor nu a exclus din evidența contabilă apartamentele de serviciu privatizate de la Penitenciarul nr. 18 Brănești, supraevaluând patrimoniul cu 4,5 milioane de lei.
Liviu Duca, managerul interimar al unității de implementare a proiectului noului penitenciar, a explicat că Oficiul ONU pentru Servicii de Proiecte nu a respectat termenele stabilite și nu a prezentat raportul financiar necesar justificării avansului transferat. La rândul său, Arcadie Afteniuc, directorul adjunct al Administrației Naționale a Penitenciarelor, a precizat că cele 170 de apartamente din 11 blocuri locative de la Brănești au fost privatizate începând cu anul 1990. Potrivit lui, clădirile ar urma să fie înregistrate și transmise asociației de locatari în perioada 2027-2028, în cadrul unui program de stat.
Curtea de Conturi a emis opinii cu rezerve asupra rapoartelor financiare consolidate pentru anul 2025 ale tuturor celor trei ministere.
