Cele patru state sunt considerate favorite pentru aderarea la UE, dar se confruntă în continuare cu progrese lente şi termene neclare în ceea ce priveşte momentul în care ar putea fi admise oficial. Deşi Bruxelles-ul a susţinut de mult timp cererile lor de aderare, foile de parcurs reprezintă prima ocazie în care li se vor oferi garanţii că, dacă vor continua reformele esenţiale, vor fi admise — şi li se vor oferi termene orientative pentru finalizarea negocierilor.
Foaile de parcurs vor clarifica ce se aşteaptă de la fiecare stat candidat, a afirmat unul dintre oficiali, şi vor stabili, de asemenea, obligaţii pentru statele membre actuale, care trebuie să-şi dea acordul pentru ca procesul să poată continua. Planurile stabilesc, de asemenea, termene orientative pentru finalizarea oficială a grupurilor de reforme, cunoscute sub denumirea de „clustere” de negociere — etape importante pe calea către aderare.
Preşedintele Comisiei, Ursula von der Leyen, s-a angajat să acorde sprijin specific ţărilor candidate „care au înregistrat cele mai mari progrese” în cadrul discursului său privind Starea Uniunii, susţinut mai devreme în luna septembrie.
Cu toate acestea, alte ţări candidate aflate într-o etapă mai timpurie a procesului, precum Kosovo, Macedonia de Nord şi Bosnia şi Herţegovina, nu vor primi foile de parcurs în acest moment, au confirmat oficialii. Nici Georgia, Turcia sau Serbia nu vor primi aceste foi de parcurs, având în vedere că procesul de aderare al acestora a fost blocat din cauza preocupărilor legate de regresul democratic şi judiciar.
Un purtător de cuvânt al Comisiei a confirmat că noile foi de parcurs „vor oferi o cale către încheierea negocierilor de aderare. Acestea vor stabili o listă clară de priorităţi: termene şi obiective concrete pentru a ajuta ţările candidate cele mai avansate să finalizeze reformele necesare”.
„Imperativul geopolitic”
Liderii UE se îndreaptă din ce în ce mai mult către alte democraţii favorabile comerţului, în special din vecinătatea lor, pe fondul tensiunilor cu parteneri precum SUA, al practicilor ostile din partea Chinei şi al ameninţărilor din partea Rusiei. Oficialii sunt îngrijoraţi de faptul că procesul de aderare la UE durează prea mult, expunând potenţialii noi membri la deziluzie sau la presiuni din partea rivalilor de a renunţa la aderare.
Această măsură survine în contextul în care politicile UE de „pre-extindere” fac obiectul unei revizuiri separate. Oficialii consideră că ţărilor candidate trebuie să li se ofere o cale mai bună către „integrarea treptată” în bloc, una care să utilizeze beneficiile economice şi accesul la proiecte comune pentru a le recompensa progresele înregistrate. Această revizuire a politicii, condusă de Alexandre Adam, consilierul apropiat al lui von der Leyen, urmează să fie prezentată înalţilor oficiali pe 6 octombrie; ea este concepută pentru a le menţine pe calea către UE pe măsură ce cererile lor de aderare sunt analizate.
„Extinderea… rămâne un imperativ geopolitic. Aderarea, însă, necesită timp”, se menţionează într-o versiune preliminară a textului revizuirii politicii de pre-extindere, consultată de POLITICO. „Ţările candidate trebuie să parcurgă un proces riguros, bazat pe merite, şi să realizeze reforme de anvergură şi durabile. Acest timp ar trebui valorificat pe deplin din punct de vedere strategic, atât pentru a pregăti Uniunea pentru un număr mai mare de membri, cât şi pentru a aprofunda integrarea treptată în domenii de interes reciproc.”
În cadrul acestei evaluări, von der Leyen şi comisarul pentru extindere, Marta Kos, vor propune modificări ale funcţionării interne a blocului pentru a asigura existenţa unor garanţii care să împiedice noile state membre să perturbe politicile-cheie sau să-şi încalce angajamentele. Revizuirile ar putea include clauze de urgenţă şi perioade de tranziţie înainte ca anumite drepturi de membru să fie acordate pe deplin.
„Revizuirile politicilor arată că Uniunea poate acomoda un număr mai mare de membri prin adaptări ţintite, în mare parte în cadrul tratatelor existente”, se menţionează în proiect, susţinându-se că legile fundamentale ale UE nu trebuie modificate pentru a calma îngrijorările legate de extindere.
Capitalele sunt prudente în ceea ce priveşte admiterea de noi membri, dintre care unii au doar câteva decenii de guvernare democratică, în urma regresului Ungariei în ceea ce priveşte principiile statului de drept sub fostul prim-ministru Viktor Orbán şi a utilizării de către aceasta a dreptului de veto pentru a bloca politici cheie, precum sancţiunile împotriva Rusiei şi sprijinul acordat Ucrainei. Sprijinul membrilor actuali trebuie să fie unanim pentru ca ţările candidate să poată parcurge procesul de aderare la UE.
Liderii naţionali îşi vor exprima punctul de vedere cu privire la modul şi ritmul în care pot fi admise noile state membre în cadrul unui summit de două zile care va avea loc la Bruxelles, începând cu 15 octombrie; la rândul său, Comisia le va solicita sprijinul politic pentru a accelera ritmul. Consiliul European va organiza „o discuţie strategică privind extinderea şi reformele interne”, conform unui proiect de ordine de zi.
Kos a declarat pentru POLITICO luna aceasta că speră ca schimbările propuse şi discuţiile cu liderii să conducă la o „toamnă a extinderii”, după ani de progrese mai lente.
Von der Leyen se deplasează în Balcanii de Vest săptămâna aceasta pentru discuţii cu liderii din Muntenegru, Albania, Macedonia de Nord şi Kosovo. Ea va omite însă Bosnia şi Herţegovina, precum şi Serbia, ambele ţări aflându-se în plină campanie electorală naţională.
