Potrivit autorilor de program, acesta va fi pus în practică în perioada anilor 2026-2030. Cei de la Guvern susțin că investițiile vor fi făcute în instituții de toate nivelurile - de la creșe și grădinițe, până la învățământul profesional tehnic și universități. De asemenea, vor fi susținute: cadrele didactice, cercetarea și digitalizarea sistemului.
„Până în 2030 vrem să vedem schimbări pozitive în toate instituțiile de învățământ - în fiecare grădiniță, școală, colegiu și universitate. Vorbim despre condiții mai bune pentru copii și profesori, școli modernizate, un curriculum mai relevant, mai multe oportunități pentru tineri și universități mai competitive. Avem un plan clar pentru următorii cinci ani, cu investiții și rezultate pe care ni le asumăm”, a declarat ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.
Astfel, Programul prevede: crearea a 5 000 de locuri în creșe, dotarea a cel puțin 400 de școli și grădinițe, renovarea blocurilor sanitare și dezvoltarea rețelei de 90 de școli-model.
De asemenea, va fi revizuit curriculumul, iar până în 2030 se urmărește creșterea ratei de promovare a examenului de absolvire a gimnaziului la cel puțin 90%. O altă țintă este îmbunătățirea rezultatelor la Programul pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA), care măsoară competențele elevilor de 15 ani la citire, matematică și științe.
„În învățământul profesional tehnic, cel puțin 3 000 de elevi vor urma programe duale, cu implicarea a minimum 300 de companii din mediul privat. Învățământul dual va fi extins și la nivel universitar, urmând să încadreze cel puțin 1 000 de studenți. Totodată, universitățile își propun să atragă anual cel puțin 3 000 de studenți străini și să atingă o rată de inserție a absolvenților pe piața muncii de 50%. Un alt obiectiv este ca 7 din 10 absolvenți să aleagă să rămână în Republica Moldova”, se menționează într-o notă de informare de proiectului.
Alte măsuri sunt prevăzute pentru: consolidarea integrității academice, utilizarea sistemelor antiplagiat și a evaluărilor supravegheate, investiții în blocuri de studii, cămine universitare, laboratoare și spații de recreere pentru studenți. Eforturi vor fi depuse și pentru susținerea domeniilor STEAM, prin mărirea burselor studenților care selectează aceste programe.
Programul pune accent și pe consolidarea calității învățământului superior și a cercetării prin evaluarea externă a programelor de doctorat, în vederea asigurării unor standarde de calitate compatibile cu cele europene și a creșterii competitivității cercetării din Republica Moldova.
Un alt detaliu important este crearea Agenției Naționale Erasmus. Aceasta va contribui la gestionarea mai eficientă a oportunităților de cooperare și schimb de bune practici pentru elevi, studenți, cadre didactice și instituțiile de învățământ. În domeniul cercetării și inovării, vor fi dezvoltate infrastructura de cercetare, parteneriatele public-private, instrumentele de transfer tehnologic și sistemul informațional e-Cercetare.
O altă prioritate este susținerea cadrelor didactice. Peste 5.000 de angajați ai sistemului vor beneficia de programul „Investim în educatori”, iar peste 25 000 - de programul „Investim în profesori”. Totodată, vor fi asigurate programe de mentorat și servicii de consiliere psihologică pentru cadrele didactice.
În ceea ce privește digitalizarea educației, sunt planificate certificarea competențelor digitale ale cadrelor didactice conform DigCompEdu și dezvoltarea a 3.000 de unități de conținut digital. Până în 2030, obiectivul este ca 100% dintre absolvenți să atingă nivelul B1 al competențelor digitale. De asemenea, va fi implementat un program național privind utilizarea inteligenței artificiale în educație.
Menționăm că, din totalul banilor, cea mai mare parte va fi direcționată către infrastructură. Din bugetul de stat se vor oferi 3,7 miliarde de lei, sau circa 27%, iar alte 7,9 miliarde de lei, echivalentul a circa 60%, reprezintă asistență externă din partea partenerilor de dezvoltare, instituțiilor financiare internaționale și Uniunii Europene. În același timp, pentru alte 1,8 miliarde de lei, sau circa 13% din costul total al Programului, urmează să fie identificate sursele de finanțare.
