O decizie în acest sens a fost adoptată în în cadrul Reuniunii Comitetului Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, care se desfășoară în perioada 8-13 decembrie, în capitala Indiei, New Delhi.
Delegația Republicii Moldova este reprezentată la New Delhi de către ambasadorul Republicii Moldova în Franța, delegat permanent pe lângă UNESCO, Corina Călugăru, precum și de însărcinatul cu afaceri a.i. al Ambasadei Republicii Moldova în India, Dana Paiu.
„Această recunoaștere internațională contribuie substanțial la păstrarea și revitalizarea artei interpretării la cobză, oferind un impuls esențial atât meșteșugului lutierilor care construiesc acest instrument, cât și cobzarilor care transmit mai departe o tradiție muzicală de mare profunzime. Cobza este un instrument-simbol al patrimoniului comun, purtător de repertorii transmise din generație în generație, care reflectă identitatea culturală și creativitatea comunităților de pe ambele maluri ale Prutului”, se menționează într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe.
Potrivit autorității, acest succes a fost posibil datorită efortului conjugat al experților și instituțiilor de cultură din Republica Moldova și din România, al breslei cobzarilor și al comunităților care promovează arta cântatului la cobză.
Astfel, cobza devine al cincilea element comun Republica Moldova - România recunoscut de UNESCO, alături de Mărțișor, Colindatul în ceată bărbătească, Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței și Arta cămășii cu altiță (ia).
Este de menționat că per total, au fost analizate 54 de dosare propuse pentru înscrierea pe această prestigioasă listă. Reprezentanții celor 24 de state membre ale Comitetului au aprobat prin consens nominalizarea depusă în comun de Republica Moldova și România.
