În timpul intervenției, au fost distribuite peste 620 de tone de apă potabilă și tehnică. Unele servicii medicale neurgente au fost amânate, iar în municipiul Bălți, școlile au trecut temporar la învățământ online.
Raportul precizează că cele mai vulnerabile au fost persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități, gospodăriile fără mijloace de transport și familiile cu venituri mici. Deși incidentul nu a provocat distrugeri ale infrastructurii, clădirilor sau echipamentelor, operațiunile de răspuns și menținerea serviciilor publice au generat costuri, iar mediul înconjurător a avut de suferit.
Cele mai mari pagube au fost înregistrate în sectorul reducerii riscurilor de dezastre, estimate la 23,71 milioane de lei. Acesta este urmat de mediu, cu 14,55 milioane de lei, apă și sanitație, cu 6,61 milioane de lei, și sănătate, cu 1,95 milioane de lei. La nivel local, raionul Soroca a fost cel mai afectat. Evaluarea nu a identificat efecte macroeconomice măsurabile.
Documentul stabilește și necesitățile de redresare pentru perioada 2026-2031, cu accent pe prevenirea unor crize similare și pe pregătirea autorităților pentru intervenții. Printre priorități se numără consolidarea monitorizării mediului, dezvoltarea capacităților de laborator, gestionarea deșeurilor contaminate, refacerea stocurilor de intervenție și procurarea echipamentelor specializate. Sunt prevăzute și măsuri pentru asigurarea unor surse de rezervă de apă, continuitatea alimentării cu apă și energie a instituțiilor medicale, precum și instruirea echipelor de intervenție.
Raportul recomandă șapte pachete prioritare de acțiuni, inclusiv finalizarea monitorizării și a decontaminării acolo unde este justificată, creșterea rezilienței sistemelor de alimentare cu apă, monitorizarea în timp real și schimbul de date între instituții, precum și consolidarea cooperării transfrontaliere cu Ucraina. Alte măsuri vizează protecția civilă, sprijinirea persoanelor vulnerabile și refacerea ecosistemelor din bazinul Nistrului.
