Discuțiile au loc în contextul în care comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că Uniunea Europeană ar putea primi cel puțin două sau trei state membre noi până în 2030, cu condiția ca acestea să îndeplinească cerințele necesare. Potrivit publicației, Muntenegru și Albania sunt considerate principalele candidate, însă identitatea celui de-al treilea posibil stat rămâne neclară.
De la începutul invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în 2022, parcursurile europene ale Kievului și Chișinăului au fost tratate împreună. Totuși, potrivit diplomaților europeni citați de Rapporteur, această abordare începe să fie reconsiderată.
Unul dintre interlocutorii publicației a afirmat că nu consideră realistă aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană până la sfârșitul deceniului și a sugerat că sprijinul pentru Kiev ar trebui consolidat prin alte instrumente, inclusiv asistență militară și cooperare cu NATO.
Un alt diplomat a argumentat că ar fi nedrept ca Republica Moldova să fie împiedicată să avanseze în negocieri din cauza eventualelor blocaje întâmpinate de Ucraina. Un al treilea interlocutor a avertizat că lipsa unor progrese vizibile în procesul de aderare ar putea face Chișinăul mai vulnerabil la operațiunile de influență ale Rusiei.
Publicația mai scrie că statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord preliminar privind deschiderea a două noi grupuri de capitole de negociere atât cu Republica Moldova, cât și cu Ucraina, după ce Ungaria și-ar fi retras veto-ul asupra avansării Kievului.
Subiectul extinderii Uniunii Europene ar urma să fie discutat și săptămâna viitoare, la reuniunea liderilor europeni de la Bruxelles, la care ar putea participa și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Deocamdată, nu a fost anunțată nicio decizie oficială privind separarea proceselor de aderare ale Republicii Moldova și Ucrainei. Informațiile prezentate de Rapporteur reflectă discuții neoficiale și opinii ale unor diplomați europeni.
