Potrivit notei de fundamentare a proiectului care urmează să fie aprobat de Guvern, termenul de decembrie 2026 este stabilit prin Agenda de reforme aferentă Planului de creștere al Republicii Moldova pentru 2025-2027 și „nu poate fi modificat”. Reorganizarea este necesară pentru separarea administratorului infrastructurii feroviare de operatorii de transport, conform modelului prevăzut de Codul transportului feroviar.
În prezent, CFM se află deja în proces de reorganizare în urma unei hotărâri a Guvernului, prin care este creată societatea pe acțiuni responsabilă de activitatea operațională – transportul feroviar de pasageri și mărfuri. Pentru finalizarea reformei urmează ca întreprinderea de stat rămasă să fie transformată în S.A. „CFM Infra”, care va administra infrastructura feroviară.
Autorii proiectului susțin că, dacă ar fi aplicate toate procedurile ordinare, noua societate ar putea fi înregistrată cel mai devreme în primăvara anului viitor. Printre procedurile care ar întârzia procesul sunt menționate evaluarea integrală a patrimoniului, notificarea și protecția creditorilor, consultarea salariaților și efectuarea unui control fiscal prealabil.
Astfel, proiectul propune ca doar activele care vor constitui aportul la capitalul social al „CFM Infra” să fie supuse evaluării obligatorii. Celelalte bunuri transmise societății vor fi reflectate la valoarea contabilă din situațiile financiare ale CFM. Autoritățile estimează că evaluarea integrală a patrimoniului ar genera cheltuieli de zeci de milioane de lei din bugetul de stat.
Și termenele pentru notificarea creditorilor ar urma să fie reduse. Aceștia vor fi informați în termen de cinci zile de la publicarea avizului de reorganizare și vor putea solicita garanții sau alte măsuri de protecție a creanțelor în termen de 10 zile. Totodată, creditorii nu vor putea bloca procesul de reorganizare.
Autoritățile subliniază că reorganizarea nu reprezintă o privatizare, deoarece „CFM Infra” va avea capital integral de stat, iar infrastructura feroviară va rămâne sub controlul statului. În același timp, noua structură ar urma să permită accesul operatorilor privați la infrastructura feroviară în condiții nediscriminatorii și transparente, aceștia urmând să achite o taxă pentru utilizarea rețelei.
