Restricțiile Băncii Naționale ale Moldovei (BNM), privind accesul persoanelor fizice la creditele bancare, dezavantajează economia națională, în condițiile în care persoanele fizice, care s-au creditat la bănci pentru consum și imobiliare, sunt cei mai buni platnici și cei mai responsabili față de bănci. Sistemul bancar moldovenesc privind finanțarea populației este pus practic pe pauză, în condițiile în care populația exact acum are nevoie de bani. Despre aceasta a comunicat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, astăzi, 7 octombrie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Privesc.eu.

Expertul a amintit că, în luna mai, BNM a adoptat un regulament privind creditarea responsabilă a persoanelor fizice de către bănci, care a intrat în vigoare la 1 iulie, anul curent. Paralel cu BNM, și Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a aprobat un document similar pentru sectorul nebancar. Astfel, întregului sistem financiar al Republicii Moldova i s-au impus reguli, relativ stricte, prin care să descurajeze anumite tipuri de credite. Iar cel mai vulnerabil aspect al reglementării este faptul că oamenii trebuie să aducă dovada veniturilor legale. „Or se cunoaște că în Republica Moldova jumătate din veniturile populației practic nu pot fi probate legal. Mai mult decât atât, chiar discutam cândva că în Republica Moldova ar fi bine să existe și leasing imobiliar, deoarece populația care procură locuințe, de regulă are venituri, dar nu poate să aducă probele oficiale că are astfel de venituri”, a spus expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, introducând această normă, autoritățile de reglementare au creat o afacere nouă, unde cu 100 de euro poți să-ți cumperi document, care nu corespunde realității, dar demonstrează că ai venituri oficiale. „A fost creată o industrie nouă de falsificare de acte oficiale și apare întrebarea pentru ce a fost nevoie de acest lucru. Oare chiar atât de mare este problema la noi că populația nu se va putea achita?”, s-a întrebat Veaceslav Ioniță.

Economistul a spus că, în prezent, în Republica Moldova volumul total de credite raportat la Produsul Intern Brut (PIB) este aproape de două ori mai mic decât ar trebui să fie. Noi avem o economie subfinanțată. Împovărarea moldovenilor cu credite a crescut semnificativ, de la 4-5% acum 15 ani, la 16% în prezent. Însă, media europeană este de circa 60%, iar cea regională - în jur de 20%. „Estimările noastre arată că populația pe lângă creditele pe care le i-a de bănci, de la sectorul nebancar, se mai împrumută de la rude și prieteni. Volumul de credite este comparabil cu cel din sectorul nebancar. Și avem încă și o prezență puternică a cămătarilor. Să nu se întâmple ca celor mai vulnerabili oameni, pe care noi dorim să-i protejăm, le punem impedimente la creditarea oficială și să îi direcționăm către creditarea neoficială, unde condițiile sunt cu mult mai dure. Dorind să protejăm cetățeanul, de fapt îi sunt create probleme mai mari”, a spus economistul.

Analistul economic declară că în acest an procesul de creditare a încetinit. Dacă anul trecut, în mediu, portofoliul de credite din sistemul bancar creștea cu 890 de milioane de lei lunar, în acest an avem o creștere de 470 de milioane de lei lunar. Dacă anul trecut au crescut cu un ritm de 295 de milioane de lei pe lună creditele ipotecare, în acest an creșterea este de 130 de milioane de lei pe lună. În ceea ce privește creditele de consum, dacă anul trecut acestea creșteau, în mediu, cu 250 de milioane de lei pe lună, în acest an cresc cu o medie de 11 milioane de lei pe lună, minimum din 2015. Băncile în prezent practic nu oferă credite de consum, iar credite ipotecare oferă cu mult mai puține decât anul trecut.

„Suntem într-un an de criză, prețurile cresc mult mai repede decât veniturile populației. Prețurile au crescut cu circa 35%, iar veniturile populației cu circa 15%. Populația este nevoită să cheltuie mai mult decât anul trecut, dar consumă mai puțin. În acest caz, populația pentru a-și asigura același volum de consum ca anul trecut, are două instrumente. Să utilizeze economiile pe care le are și să se împrumute. Și dacă noi înăsprim condițiile de împrumut, nu băgăm populația în finanțare neoficială? De ce a fost nevoie de acest lucru? Ca populația să poată achita la timp, să nu avem o problemă de finanțare”, s-a întrebat repetat analistul economic.

Vorbind despre întârzierile de plată, Veaceslav Ioniță a menționat că dacă în 1998 circa 70% din toate creditele luate din bănci aveau întârzieri de plată, în prezent acest indicator este la nivel de 31,2%. Indicator care a scăzut constant pe parcursul tuturor anilor. „În acest an a crescut, de la 32,1% în primul trimestru, la 35,2% în al doilea trimestru, după începerea războiului din Ucraina, care a lovit puternic asupra sistemului nostru economic, după scumpirea banilor, după creșterea dobânzilor la credite. Dar oamenii s-au acomodat noilor realități și în două luni ale trimestrului trei a ajuns la 31,2%. Este unul dintre cele mai mici nivele. Nu putem să spunem că asistăm la o înrăutățire a procesului de plată din partea clienților băncilor. Este un nivel destul de redus ținând cont de faptul că creditele compromise sau neperformante sunt la nivel de 2-3%. În 2016 circa 7,5 din toate creditele luate erau compromise, fără vreo șansă de a fi întoarse”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Expertul a realizat un top cu 14 ramuri unde sunt credite cu întârzieri de plată. Cele mai mari probleme sunt la companiile de construcții, unde aproape 70% din toate creditele luate sunt cu întârziere de plată. Urmează sectorul de transport și comunicații, unde 63,2% din creditele accesare au întârzieri de plată. Este vorba și de mediul financiar nebancar – 55,2%, industria productivă – 52.1% și prestări servicii – 51,5%. În cazul populației, doar 17,4% dintre creditele de consum au întârzieri de plată și sunt pe locul 13. Pe ultimul loc se află procurarea și construcția de imobile – cu 6,4%. Media pe toate fiind de 31,2%. „Toate întârzierile de plată sunt din partea agenților economici. În rândul populației disciplina de plată este ridicată. Atunci din ce cauză înăsprim condițiile de creditare pentru persoanele fizice dacă ei sunt cei mai buni platnici”, se întreabă iarăși expertul.

Referitor la creditele ipotecare, a afirmat că în 2016 circa 20% aveau întârzieri de plată. Dobânda era ridicată, condițiile erau destul de severe. Către 2018 a început un bum imobiliar, oamenii au început să ia credite enorme, iar volumul creditelor cu întârziere de plată a scăzut la 7,3% în primul trimestru din 2020. Apoi, criza din 2020 și-a lăsat amprenta. Întârzierile de plată au crescut până la 10,3% în trimestrul II din 2020 și au scăzut la nivelul de 6,4% în trimestrul IV din 2021. Între timp a crescut nesemnificativ, până la 8,7% în trimestrul II din 2022. Șocul a fost legat de creșterea dobânzilor, de scumpirea banilor. În două luni din trimestrul trei nivelul era de 6,4%. „Populația sa adaptat în două luni. Întârzierile de plată au ajuns la cel mai mic nivel din istoria țării. Chiar ridicând rata dobânzilor, scumpind banii, apartamente scumpe, războiul din Ucraina, toate aceste lucruri nu au influențat puterea de plată a populației și disciplina financiară a populației. La creditele ipotecare avem cea mai bună disciplină”, a reiterat Veaceslav Ioniță.

Economistul a mai spus că la noi creditele cu întârzieri de plată au ajuns în trimestrul II din 2022 la un miliard și aproape 100 de milioane de lei. Creșterea fiind cauzată de șocul pe care l-a avut populația legat de scumpirea banilor. În primele două luni ale trimestrului III din anul curent sa redus volumul creditelor cu întârzieri de plată cu 292 de milioane de lei, după ce populația sa adaptat la noile condițiile. În 2017, volumul creditelor de consum cu întârzieri de plată erau 15%. Din cauza crizei din 2020, acest volum de credite a crescut până la 20,9%. Însă, starea a durat două trimestre, scăzând la 12,9% în 2021. În trimestrul II din 2022, când a venit criza legată de scumpirea banilor și războiul din Ucraina, a ajuns la 22,9%, iar în primele două luni din trimestrul III era de 17,4%.

Analistul economic susține că în Republica Moldova cel mai bun client al sistemului financiar sunt persoanele fizice, care în 2022 au cea care are nevoie de bani ca să-și procure bunuri, să-și achite facturile, să-și mențină activitatea economică. Și agenții economici întâmpină probleme cu vânzările de locuințe, deoarece populația nu se mai creditează la fel de activ. Sunt probleme și privind vânzările de automobile, clasa medie. Populația nu mai ia credite pentru procurări de astfel de bunuri. Plus, a venit statul cu aceste reglementări excesive.

„Eu înțeleg că noi trebuie să protejăm cetățeanul, să-l ajutăm să nu intre într-o problemă financiară. Dar în condițiile în care creditele cu întârzieri de plată în rândul populației sunt la cel mai scăzut nivel, sunt de zeci de ori mai mici decât la agenții economici. Se mai confruntă cu șocuri fără precedent în ultimii doi ani, pandemia, ridicarea ratei dobânzilor, războiul din Ucraina și în trei luni se adaptează la noile condiții și toate creditele la care a avut întârzieri le plătește deja la timp, arată că sunt cei mai buni platnici. De ce este nevoie să vii cu așa reglementări excesive și să blochezi activitatea de finanțare în condițiile în care economia are nevoie de bani”, a remarcat expertul.

În opinia sa, ar trebui relaxată politica monetară, deoarece oamenii se împrumută de la bănci, de la sectorul nebancar, de la rude și prieteni, inclusiv de la cămătari, ultimii pun niște condiții extreme. „Să nu fie cumva ca prin aceste politici restrictive să alungăm populația de la finanțarea oficială la cea neoficială. Cel puțin în următorii 5-10 ani, în Republica Moldova, ținând cont de modul și de disciplina ridicată a populației privind plata creditelor în sistemul bancar, nu sunt necesare reglementări excesive, care nu corespund realităților economice ale Republicii Moldova. Populația Republicii Moldova are venituri. Își permite să ia împrumuturi ca să-și satisfacă nevoile curente sau investiționale. Însă deseori nu are posibilitatea ca să demonstreze oficial aceste venituri, care nu sunt ilegale, sunt venituri legal obținute, însă nu are documentele legale oficiale ca să demonstreze acest lucru”, a conchis Veaceslav Ioniță.