Bătaia de pe platoul emisiunii lui Dumitru Mișin de la Jurnal TV, când Sergiu Tofilat i-a îmblătit un pumn în nas lui Ghenadie Cosovan, după ce înainte de asta l-a porcăit cum i-a venit la gură, iar după i-a spart dinții și l-a apucat de gât, prăvălindu-l cu tot cu scaun pe podea, unde nu a șovăit să-l pocească cu sete în ochi, a continuat și după ce directorul televiziunii a oprit înfricoșat transmisiunea în direct.

Ei bine, văzând că operatorii și-au stins camerele de filmat, Sergiu Tofilat a tăbărât din nou asupra lui Ghenadie Cosovan, călcându-l pe frunte și pe nas, cu pantofii săi foarte și foarte scumpi.

Emisiunea se terminase și Dumitru Mișini încerca să-l dea jos de pe Ghenadie Cosovan pe economistul Sergiu Tofilat și nu reușea, cum nu reușiră nici ceilalți preopinenți care, vrând-nevrând, s-au reîntors din drum.

Știind că nu-l mai filmează nimeni, marele economist îl bulmbăcea într-o veselie pe polițistul care, pe vremuri, apărase satele românești din stânga Nistrului, cu prețul vieții sale, numindu-l lepădătură și înjurându-l în rusă.

- Vin combatanții, deschise ușa reporterița Ileana Vulpe strigând speriată.

Doar strigătul Ilenei care răsună în studiou ca o împușcătură îl făcu pe mardeiaș să coboare de pe cel care a fost într-un timp viceministru de interne și să țipe.

- Unde sunt? Unde-s combatanții?
- Au năvălit în clădire. Străbat holul de la parter, răcni și reporterița Lucia Butnaru, deschizând larg ușa.
- Și sunt mulți? întrebă operatorul Alex Popa.
- Mulți.
- Nu au încăput toți în lift atât de mulți sunt și unii au luat-o la fugă pe scări.  Aleargă la noi ca să-și apere camaradul.
- Sunt înarmați?
- Așa se pare.

Sergiu Tofilat vru să fugă spre ușă, dar Ilona Esca îl opri.

- Pe acolo ai să te întâșnești cu ei.
- Și atunci pe unde să fug?
- Eu de unde să știu. Ascunde-te undeva pe aici.
- Dar unde?
- În dulap.
- Și crezi că n-o să mă găsească în dulap?
- Sper.
- Of, unde a fost mintea ta când l-ai ciomăgit pe un veteran al războiului ruso-moldovenesc din 1992?

Descompus de frică, Sergiu Tofilat deschise ușa unui dulap și vru să se strecoare acolo, dar descoperi că  acela era plin cu haine, mape, și pahare de plastic. Sergiu Tofilat fugi atunci spre fereastră și se uită afară. Nu îndrăzni totuși să sară și se ascunse sub masă în timp ce Ghenadie Cosovan continua să zacă întins pe burtă cu fața în podea și eu mă întrebam oare mardeiașul nu l-a ucis cumva?

Fetele țipau, operatorul Nicolae Suslov striga unde sunt cheile ca să încuiem ușa, iar producătorul Daniel Bălan plângea că nu putea să-și cheme invitații în platou ca să filmeze în direct emisiunea sa.

Andreea Ciocanu îl apucă de braț pe Sergiu Tofilat, îl scoase de sub masă, și-i șuieră în față.

- Vino după mine!
- Eu nu mă duc nicăieri de aici!
- Vino după mine, ți-am zis.
- Și dacă dau peste noi combatanții?
- Te duc pe ușa de serviciu. Directorul mi-a dat voie, îl liniști frumoasa reporteriță și Sergiu Tofilat o urmă cu picioarele împleticite de parcă ar fi fost beat.

Andreea închise ușa după ei și în studiou se făcu liniște. Vera Odințova venea de afară și-i anunță triumfătoare că bărbații care au intrat în clădire nu erau combatanți, ci muncitori, și nu veniseră ca să-și răzbune camaradul umilit, ci ca să repare acoperișul, zdravăn avariat după furtuna de ieri. Toți au răsuflat ușurat.

Daniel Bălan îl ajută pe Ghenadie Cosovan să se ridice de pe podea ca să-și poată chema în platou oaspeții emisiunii sale.

Când ieși din redacție, primul om pe care-l întâlni Ghenadie Cosovan era femeia de serviciu care spăla platforma de la intrare și el o recunoscu: era Ala, și aceasta ausese 12 ani,  în anul 1992, când el apărase Coșnița cu arma în mână. Probabil, că era cam de aceeași vârstă cu Sergiu Tofilat. Pe care lumea îl văzu urcând în mașina sa și gonind nebunește spre ieșirea din oraș.

În timp ce își conducea invitații în platou, producătorul Daniel Bălan văzu sub un scaun lucind ca un șarpe un pistol negru și el se întrebă înfricoșat oare cui îi căzuse din buzunar?

NOTĂ: Acest text este o proză și ar trebui citit în această cheie.