Țoiu a precizat că discuțiile cu Ucraina au început înainte de seria din ultimele săptămâni de încălcări ale spațiului aerian din regiunea flancului estic al Alianței Nord-Atlantice, cu drone și avioane, incursiuni pe care țările din această zonă le-au atribuit Rusiei, scrie Hotnews.ro.
„Considerăm că este strategic ca flancul estic să fie mai bine protejat, în special în ceea ce privește apărarea aeriană. Așadar, ceea ce facem în această direcție este să creăm parteneriatele necesare, de exemplu, cu Ucraina, pentru a construi drone defensive pentru viitor”, a spus ministrul român de Externe.
„Credem în capacitatea noastră de a transforma acest lucru în realitate rapid”, a adăugat ea, în marja reuniunii anuale a liderilor mondiali de la Adunarea Generală a ONU, care s-a încheiat luni.
Tensiunile cu Moscova s-au intensificat în ultimele săptămâni, Estonia acuzând Rusia că a trimis avioane de luptă în spațiul său aerian, iar avioanele NATO au doborât drone deasupra Poloniei.
România a anunțat, de asemenea, că avioanele sale au fost pe punctul de a doborî o dronă care a intrat în spațiul său aerian.
Rusia a transmis că nu a vizat niciodată țările UE sau NATO și că nu are intenția de a face acest lucru în viitor.
„Zidul dronelor”
Declarațiile șefei diplomației române privind producția comună de drone vin în contextul în care Ucraina a decis să relaxeze restricțiile privind exportul armelor pe care le-a utilizat și perfecționat pe câmpul de luptă împotriva Rusiei.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lăudat aceste arme în discursul său din fața Adunării Generale a ONU săptămâna trecută, în efortul de a consolida sprijinul aliaților și de a arăta că menținerea relațiilor strânse cu Kievul este reciprocă.
Uniunea Europeană a susținut ideea creării unui „zid de drone” pe flancul estic care să protejeze regiunea.
„Zidul dronelor” poate fi gata în 12 luni
Săptămâna trecută, comisarul european pentru apărare și spațiu Andrius Kubilius a afirmat că Uniunea Europeană își poate îmbunătăți semnificativ în 12 luni capacitățile de detectare a dronelor, dar va dura mai mult timp să dezvolte o rețea completă terestră și maritimă capabilă de a urmări și de a distruge ținte.
„Trebuie să înțelegem că ducem lipsă de capacități pentru detectarea dronelor. Poate avem o bună capacitate de a detecta avioane și rachete, dar dronele au specificul lor – zboară foarte jos și sunt mici”, a declarat miercurea trecută Kubilius, potrivit Euractiv și Agerpres.
