Alegerile din Găgăuzia, în impas. Deputații cer intervenția Chișinăului. Ce se întâmplă?

Convocarea de urgență a Parlamentului și anularea amendamentelor – ce propune Adunarea Populară a Găgăuziei

Problema organizării alegerilor pentru noua componență a Adunării Populare a fost pusă în discuție la ședința din 11 iulie. Președintele Adunării Dmitri Constantinov a declarat că trebuie stabilită cât mai curând o dată pentru alegerile din regiune, însă reforma hărții instanțelor judiciare constituie un obstacol. Vicepreședintele Gheorghi Leiciu a menționat că, în urma acestei reforme, Comratul a rămas fără propria Curte de Apel, fapt care, potrivit lui, face imposibilă organizarea scrutinului în condițiile actuale.

Tot Leiciu a declarat că, în lipsa Curții de Apel Comrat, organizarea alegerilor devine imposibilă, întrucât nu mai există o instanță care să verifice legalitatea și să valideze rezultatele scrutinului. Potrivit lui, legea și Codul Electoral prevăd în continuare că toate contestațiile electorale se depun la Curtea de Apel Comrat, chiar dacă această instanță a fost desființată în urma reformei judiciare.

„Unde să ne adresăm acum? Cine va verifica legalitatea alegerilor? Poate că e cazul să cerem Parlamentului să întrerupă vacanța, să modifice legislația și să readucă harta instanțelor la forma inițială, inclusiv cu Curtea de Apel Comrat”, a adăugat Leiciu.

Majoritatea deputaților au fost de acord cu această observație. Deputații cu o altă opinie au fost în minoritate. Deputații Alexandru Tarnavschi și Mihail Jelezoglo au propus stabilirea datei alegerilor pentru 16 noiembrie, urmând ca ulterior să se solicite Parlamentului interpretarea legii.

Totuși, deputații au decis să se adreseze mai întâi autorităților de la Chișinău. Prezidiul Adunării Populare a transmis un demers către Parlament și Președinție, în care se menționează că „transformarea Curții de Apel Comrat într-o filială temporară a Curții de Apel Sud, cu sediul la Cahul, privează Găgăuzia de posibilitatea organizării alegerilor”.

Scrisoarea prezidiului este lipsită de sens

Deputatul Alexandru Tarnavschi a reacționat la scrisoarea Adunării Populare, spunând că aceasta nu poate avea vreun rezultat pozitiv.

„Dacă Adunarea Populară a Găgăuziei dorește cu adevărat să modifice legislația națională, ar trebui să propună un proiect de lege pentru modificarea Legii privind organizarea judecătorească. Un simplu demers adresat Președinției și Parlamentului nu are nicio valoare juridică”, a precizat Tarnavschi.

De asemenea, el a precizat că actualul Parlament al Republicii Moldova și-a încheiat mandatul odată cu stabilirea alegerilor parlamentare pentru 28 septembrie, iar noul legislativ își va începe activitatea abia în octombrie sau noiembrie. Potrivit lui, chiar dacă viitorii deputați vor dori restabilirea Curții de Apel Comrat, acest lucru nu va fi posibil mai devreme de anul 2026.

Deputatul a atras atenția asupra faptului că Curtea de Apel Comrat a fost desființată pe 27 iunie 2024, iar Adunarea Populară a trimis solicitarea abia pe 23 iulie 2025. Lucru care, potrivit lui, face ca actuala componență a Adunării Populare a Găgăuziei va fi permanent în exercitarea atribuțiilor, în caz că nu va fi restabilită Curtea de Apel Comrat.

„Este o situație convenabilă pentru actualul președinte al Adunării Populare, cu care mulți nu mai vor să colaboreze, dar este extrem de periculoasă pentru întreaga Găgăuzie”, a mai spus Tarnavschi. Potrivit lui, astfel de acțiuni discreditează Adunarea Populară ca instituție a puterii și subminează încrederea în regiune.

El a îndemnat prezidiul Adunării să „înceteze jocurile politice periculoase în care, poate chiar involuntar, antrenează instituțiile democratice ale regiunii”. Prezidiul nu a reacționat în niciun fel la aceste apeluri.

Să decidă președintele — responsabilitatea a fost pasată Maiei Sandu

Mai mult, au continuat declarațiile care creează și mai multă incertitudine. Vicepreședintele Adunării Gheorghi Leiciu a recunoscut, într-un interviu la radio GRT pe 28 iulie,: „ei înțeleg că Parlamentul nu va mai rezolva această problemă. De aceea, acum așteaptă decizii de la președintele Maia Sandu”.

„Înțelegem că actualul Parlament nu se va întruni pentru a examina modificările privind harta instanțelor. De aceea, ne-am adresat și Președinției, întrucât președintele are dreptul să sesizeze Curtea Constituțională pentru a declara neconstituționale anumite prevederi”, a afirmat Leiciu.

Totuși, în scrisoarea transmisă către instituții se specifica faptul că deciziile se așteaptă de la Parlament, în timp ce Președinției i-a fost trimisă doar o copie „pentru informare”. Indiferent de acest fapt, se așteaptă o soluție anume de la Maia Sandu.

„Amânarea alegerilor l-ar avantaja pe Ilan Șor”

Deputatul Adunării Populare, Ivan Terzi, președinte al asociației „Controlul Popular”, susține că actuala criză este una artificială, menținută intenționat pentru a prelungi mandatul deputaților în funcție și pentru a avantaja gruparea lui Ilan Șor.

„Această situație le permite să rămână în funcții încă 4-6 luni, dacă reușesc să negocieze o soluție cu viitorul Parlament. Nu doar deputații beneficiază de pe urma incertitudinii, ci și Șor și apropiații lui”, a declarat Terzi pentru IPN.

Potrivit lui, adresarea către Președinție este doar un gest formal menit să creeze aparența că autoritățile centrale ignoră cererile Comratului.

„Prevăd următoarea mișcare a marionetelor lui Șor. Vor aduna „bunicuțe luptătoare” pentru un alt miting, unde vor da vina pe Chișinău, precum că ignoră toate propunerile „constructive” ale Găgăuziei”, a presupus Terzi.

Juristul Igor Ianac, președintele organizației „Alegerea și alternativa pentru Găgăuzia”, a subliniat că, potrivit statutului Găgăuziei, alegerile pentru Adunarea Populară ar trebui să aibă loc pe 16 noiembrie. Totuși, deputații locali încearcă să transfere responsabilitatea către autoritățile centrale.

„În interiorul Adunării Populare nu există un consens privind data alegerilor. Majoritatea încearcă să le amâne pentru anul viitor și să arunce vina pentru criza instituțională asupra Chișinăului”, a precizat Ianac pentru IPN.

El a adăugat că anume în an electoral, Adunarea nu poate ajunge nici la un acord privind legislația electorală — peste 100 de modificări au fost aduse Codului electoral local — și nici asupra instituției care trebuie să gestioneze procesul electoral.

„Nu este exclus ca, în lipsa unui acord local și pe fondul crizei instituționale, Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova să creeze un Consiliu electoral central pentru Găgăuzia, care, în baza legislației naționale și regionale, are dreptul să organizeze alegerile regionale, inclusiv cele pentru Adunarea Populară și bașcanul Găgăuziei”, a conchis Ianac.

Acum în Găgăuzia nu există o Comisie electorală centrală permanentă. În 2023, aceasta a fost desființată chiar de către Adunarea Populară, la inițiativa președintelui Constantinov. Acum, deputații propun din nou modificarea legislației electorale a regiunii pentru a transforma comisia într-un organ cu statut permanent.

Rezumând situația actuală cu alegerile pentru Adunarea Populară, una dintre soluțiile posibile, potrivit deputatului Tarnavschi, ar fi adresarea către Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova pentru a solicita un punct de vedere oficial ce ar clarifica care instanță de judecată va avea competența de a examina litigiile electorale și de a valida rezultatele alegerilor regionale din Găgăuzia.

‍