Consiliul Suprem de Securitate al R. Moldova ar putea fi supus unor modificări

Consiliul Suprem de Securitate (CSS) al R. Moldova ar putea fi redenumit și va avea și noi atribuții.

Cu propuneri în acest sens au venit participanții audierilor publice organizate astăzi, 30 iunie, de către Comisia parlamentară securitate națională, apărare și ordine publică. În cadrul dezbaterilor, președintele Comisiei, Lilian Carp, a propus ca acest Consiliu să fie redenumit în - Consiliul Național de Securitate (CNS). Acest lucru a fost acceptat de către participanți și urmează să fie propus plenului Parlamentului.

În cadrul dezbaterilor de astăzi au fost discutate două subiecte : proiectul de lege privind securitatea națională a Republicii Moldova, precum și proiectul de lege care vizează activitatea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării.

Proiectul de lege privind securitatea națională vine să creeze un cadru juridic necesar pentru implementarea legislației UE. Astfel, pe lângă consolidarea securității naționale pe dimensiunile sociale și economice, vor fi abordate și domenii noi: spațiul informațional, energie, protecția resurselor vitale - agroalimentare, cibernetice, de mediu, precum și consolidarea justiției și infrastructurii.

În proiectul de lege propus discuțiilor publice se mai menționează că deciziile CSS (n.r. sau CNS) au un caracter obligatoriu în limitele legii, iar Consiliul devine autoritatea strategică intersectorială, ale cărei decizii sunt obligatorii pentru instituțiile din sistemul de securitate. În situații de crize, Consiliul de Securitate va coordona răspunsuri alături de Centrul Național de Gestionare a Crizelor.

Astfel, CSS/CNS va deveni un „coordination hub” în logica de „crisis governance architecture”, conform modelelor aplicate în statele NATO și UE. În acest sens, politica de securitate națională va îngloba domenii esențiale pentru: protecția socială, economie, spațiul informațional, energie, mediul, cibernetica și infrastructura critică.

De asemenea, se propune ca CSS/CNS să aibă prerogativa de avizare a documentelor de planificare strategică națională și evaluarea impactului lor asupra securității naționale în procesul de elaborare a politicilor publice. Asta pentru că în prezent o asemenea reglementare este absentă în elaborarea politicilor publice, în special în domeniile sensibile sau cu implicații strategice. „Se instituie un rol formalizat pentru CSS în procesul de avizare a documentelor de politici publice cu impact asupra securității naționale, consolidând astfel atribuțiile Președintelui Republicii Moldova, în calitate de garant constituțional al securității naționale”, se menționează în nota informativă a proiectului.

Un alt proiect discutat astăzi la Comisie a vizat Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării. Una din propunerile autorilor este modificarea termenului „Combatere” - prin includerea termenului „Contracararea”. La fel, se propune ca Centrul să treacă din subordinea Parlamentului - în subordinea directă a președintelui R. Moldova, dar să prezinte rapoarte anuale și Parlamentului. O altă propunere a vizat ca directorul acestui Centru de Comunicare Strategică să fie numit pe un termen care să coincidă cu mandatul președintelui R. Moldova din acea perioadă. Astfel, Centrul va fi condus de un director, numit și eliberat din funcție de către președinte, iar funcția de director adjunct va fi exclusă.

De asemenea, Centrul de Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării va avea un Consiliu consultativ, iar deciziile sale vor avea caracter de recomandare. În componența Consiliului vor putea fi incluși: funcționari de demnitate publică a căror activitate a contribuit la promovarea valorilor supreme în stat; reprezentanți ai mediului academic, care dețin titluri științifice și profesionale de specialitate; personalități cu activitate profesională notorie recunoscută în societate și în mediul profesional; reprezentanți ai partenerilor strategici și de dezvoltare; specialiști/experți cu experiență și activitate notorie în domeniul comunicării publice, securitate și apărare, relații internaționale, evaluarea și managementul riscului, științe sociale, tehnologii informaționale și alte domenii conexe.

‍