HotNews // Pelerinaje „all inclusive”, bani pe card și mesaje online: Rețeta prin care Rusia a convins preoți ortodocși din R. Moldova să influențeze alegerile


Bicu, în vârstă de 39 de ani, a povestit că el și grupul său format din câțiva zeci de clerici moldoveni petrecuseră săptămâna precedentă într-un tur plătit integral la unele dintre cele mai sfinte locuri ale Bisericii Ortodoxe Ruse, în septembrie anul trecut, scrie Hotnews.ro.
Oficialii Bisericii Ortodoxe Ruse le-au oferit tichete în valoare de 10.000 de ruble (aproximativ 120 de dolari) pentru a fi folosite în magazinele bisericești care vând icoane și suveniruri. De asemenea, Bicu și colegii săi au participat la o serie de prelegeri susținute de teologi și istorici ruși, care subliniau că Rusia și Republica Moldova sunt legate prin secole de tradiție și credință comună și trebuie să rămână unite împotriva unui Occident corupt moral.
Bicu povestește că, înainte de a se întoarce acasă, el și mulți alții din grupul său au primit carduri de debit emise de o bancă de stat rusă, predate într-o mănăstire de persoane care nu aparțineau clerului și pe care nu le-a putut identifica. Li s-a spus că bani le vor fi transferați pe carduri la scurt timp după ce se vor întoarce în Republica Moldova.
Există un serviciu pe care preoții trebuiau să îl presteze în schimb. Bicu, care spune că a primit în jur de 1.200 de dolari la întoarcere, povestește că celor invitați în Rusia li s-a cerut să creeze canale de social media pentru parohiile lor din Republica Moldova pentru a avertiza enoriașii despre pericolele urmăririi unei integrări europene mai strânse de către guvernul pro-occidental condus de Maia Sandu.
Agenția Reuters amintește publicului internațional că Republica Moldova este prinsă într-o poziție unică între Rusia și Occident: deși și-a câștigat independența formală față de Moscova în 1991, biserica sa ortodoxă – o instituție respectată de majoritatea celor 2,4 milioane de locuitori – rămâne o ramură subordonată Patriarhiei Moscovei.
Rusia a pregătit din timp terenul pentru alegerile din Republica Moldova
Grupul lui Bicu a fost doar unul dintre grupurile ce au numărat în total câteva sute de persoane – în principal preoți, dar și teologi laici și alte persoane asociate cu biserica moldovenească. Aceștia au acceptat excursiile plătite integral la Moscova între iunie și octombrie 2024, conform interviurilor realizate de Reuters cu 15 clerici, inclusiv 4 care au participat la pelerinaje, și o analiză a fotografiilor și videoclipurilor vizitelor postate în mediul online.
Odată ce excursiile s-au încheiat, a început campania online.
Aproape 90 de noi canale de Telegram au fost înființate ca conturi ale parohiilor ortodoxe moldovenești în ultimul an, conform unei analize Reuters a datelor din social media. Cele mai multe canale au distribuit conținut identic aproape zilnic, îndemnând credincioșii să se opună inițiativelor guvernului pro-occidental în postări care au ajuns la mii de urmăritori.
Întrebați despre această avalanșă de canale noi, reprezentanții Telegram au spus că platforma este una neutră politic și că ea respectă libertatea de exprimare pașnică.
Activitatea online a crescut pe măsură ce se apropie alegerile de duminică. Sursa majorității conținutului, un canal numit Sare și Lumină redistribuit de conturile parohiilor, a publicat peste 600 de mesaje între mai și august, aproape de trei ori mai multe decât în precedentele 4 luni.
Mesajul principal este că valorile tradiționale ale familiei din Moldova sunt amenințate de o UE care va obliga cetățenii să accepte identități LGBT, va degrada fibra morală a societății și va distruge libertatea religioasă. Deși mesajele nu sunt explicit pro-rusești, ele reflectă narațiunile promovate de partidele de opoziție care susțin apropierea de Moscova.
„Astăzi țara noastră se află în fața unei alegeri fatale. Ni se recomandă să abandonăm credința, limba și rădăcinile în schimbul regulilor străine și a «valorilor europene»”, se arată într-un mesaj publicat pe 18 septembrie de 39 dintre canalele parohiilor analizate. „Va păstra Moldova independența sau va deveni un cap de pod pentru interese externe? Depinde de noi – să luăm decizia corectă pe 28 septembrie”, continuă mesajul citat.
Kremlinul, Biserica Ortodoxă Rusă de la Moscova și Biserica Ortodoxă Moldovenească de la Chișinău nu au răspuns solicitărilor de comentarii din partea Reuters.
Agenția internațională de presă subliniază că țintirea bisericii moldovenești face parte dintr-un război subteran mai amplu dus de Kremlin pentru a influența alegerile cruciale de duminică, inclusiv prin dezinformare online care promovează narațiuni anti-occidentale, atacuri cibernetice asupra infrastructurii statului moldovean și sprijin clandestin pentru politicieni favorabili Moscovei.
Aceste acuzații, pe care Rusia le-a respins constant, sunt formulate atât de guvernul de la Chișinău, cât și diplomați și think tank-uri occidentale.
Preoții moldoveni, primiți în Rusia de persoane asociate partidului lui Vladimir Putin
Reuters a putut stabili că mai mulți operativi politici și specialiști în social media afiliați guvernului rus au jucat un rol-cheie în acest demers de a folosi rețeaua creștin-ortodoxă pentru a influența alegătorii moldoveni.
Analize efectuate prin recunoaștere facială asupra videoclipurilor publicate pe YouTube, alături de interviurile cu Bicu și un alt preot ce a mers în Rusia într-o excursie separată, au permis jurnaliștilor de la Reuters să indentifice 3 ruși legați de partidul de guvernământ al lui Vladimir Putin, Rusia Unită, printre gazdele preoților moldoveni în 4 dintre pelerinajele organizate anul trecut.
În același timp, date extrase din chat-uri închise de pe Telegram arată că persoane legate de Kremlin sunt implicate în operarea și furnizarea de conținut pentru campania dusă pe rețelele de socializare în legătură cu alegerile din Republica Moldova.
Patriarhia Moscovei a vorbit public despre pelerinaje în septembrie anul trecut, după ce în mass-media de la Chișinău au apărut reportaje care susțineau că vizitele fac parte dintr-o campanie a bisericii de a întoarce preoții împotriva UE. Reuters notează însă că reportajele în cauză nu conțineau dovezi ale implicării statului rus.
Biserica a afirmat că finanțează un program de aducere a clericilor moldoveni în Rusia pentru a ajuta preoții săraci și a întări legăturile fraternale, fără motive politice.
Biserica ortodoxă apropiată de Moscova vorbește de simple pelerinaje
Arhiepiscopul Marchel, unul dintre liderii bisericii ortodoxe din Moldova aflată sub tutela canonică a Moscovei, a declarat pentru Reuters că orice discuție despre o campanie rusă de influențare a alegerilor este nefondată și inventată pentru a ascunde eșecurile liderilor moldoveni de a răspunde nevoilor alegătorilor.
El a adăugat într-un interviu acordat reporterilor de la Reuters după ce a condus o slujbă în satul Slobozia-Măgura că excursiile clericilor în Rusia au fost pur și simplu pelerinaje la locuri sfinte, iar noile canale de pe social media sunt o inițiativă locală a Bisericii moldovenești.
Marchel a spus de asemenea că cardurile bancare au fost emise pentru ca clericii să poată cumpăra obiecte religioase într-un magazin bisericesc din Rusia.
Stanislav Secrieru, consilier pe probleme de securitate națională al președintei Maia Sandu, are o perspectivă diferită.
„Cel mai imoral aspect al amestecului electoral rus în alegerile din Moldova este folosirea celei mai de încredere instituții: biserica”, a declarat acesta pentru Reuters.
„Rusia recrutează și instruiește preoții în timpul așa-numitelor pelerinaje all-inclusive, pentru a transforma religia într-o armă. După întoarcere, preoții vin în Moldova și folosesc influența lor pentru a semăna neîncredere”, a mai spus Secrieru.
Alegeri pe muchie de cuțit în Republica Moldova
Analiști politici se așteaptă ca alegerile de duminică să fie strânse, Partidul Acțiune și Solidaritate al Maiei Sandu riscând să piardă majoritatea în parlament. Guvernul ei a urmărit o politică de integrare europeană mai strânsă, culminând cu referendumul din octombrie 2024, în care moldovenii au votat la limită pentru includerea obiectivului de aderare la UE în constituție.
În schimb, liderii principalei biserici ortodoxe din Moldova vorbesc frecvent despre pericolele de a accepta Europa și promovează legături culturale apropiate cu Rusia. Șeful bisericii este membru permanent al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, condus de Patriarhul Kirill, un aliat apropiat al lui Vladimir Putin.
Un purtător de cuvânt al UE, care a acuzat Rusia că încearcă să influențeze alegerile prin „o rețea de bani, conținut și constrângere”, a spus că blocul continuă să sprijine ambițiile Moldovei de aderare.
Arhiepiscopul Marchel a invocat de mai multe ori numele lui Kirill la Slobozia-Măgura, unde sosirea sa a fost întâmpinată de preoți în veșminte aurii care răspândeau tămâie și de enoriașe cu baticuri care alergau pentru a primi binecuvântare. În timpul slujbei, a cerut lui Dumnezeu să „domolească asprimea” poporului ucrainean și să-i îndrume către pace.
Vorbind ulterior pentru Reuters despre divergențele sale cu partidul aflat la guvernare, Marchel a spus că pericolul integrării cu Europa constă în faptul că moldovenii ar trebui să accepte valori occidentale precum permisivitatea față de homosexualitate.
„Este cel mai mare păcat”, a spus el. „Europei culturale și creștine, îi spun da. Europei gay, îi spun nu. Dacă veniți cu gay, atunci să nu veniți deloc”.

Cine sunt rușii care i-au însoțit pe preoții moldoveni în excursii
Părintele Bicu, care a fost diacon-șef la sediul episcopiei lui Marchel din Bălți, nordul Moldovei, a spus că nu a fost surprins când superiorii săi i-au spus că va zbura la Moscova în pelerinaj în septembrie anul trecut.
Grupuri de aproximativ 50 de persoane legate de biserică, inclusiv unele soții ale clericilor, făceau aceeași călătorie săptămânal din iunie, potrivit acestuia. A fost o recompensă neașteptată pentru preoții din Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, care adesea trebuie să își câștige existența vânzând lumânări și icoane enoriașilor.
Reuters a analizat videoclipuri publicate pe YouTube de la unul dintre pelerinaje și mărturii de la Bicu și un al doilea preot care a făcut o excursie separată. Reporteri au identificat trei operativi politici ruși care însoțeau preoții la vizite la locuri sfinte.
Într-un videoclip filmat în august anul trecut timpul unei excursii la Mănăstirea de Femei Pokrovsky de lângă Moscova, un laic cu geacă verde și barbă roșcată ieșea în evidență printre clerici, care purtau toți veșminte negre.
Folosind tehnici de recunoaștere facială, verificate separat cu imagini de pe profilul său pe site-ul partidului Rusia Unită și contul său personal de Telegram, Reuters l-a identificat pe bărbat ca fiind Artiom Starostin. Acesta este un membru al Rusiei Unite și fost șef al comitetului executiv al partidului în regiunea Vladimir de lângă Moscova. În prezent conduce comitetul executiv al regiunii pentru Frontul Poporului, un partid-soră al Rusiei Unite, conform canalului Telegram al organizației. Mișcarea a fost creată la inițiativa lui Putin pentru a mobiliza sprijin popular pentru partidul de guvernământ și politicile Kremlinului.
Reuters i-a identificat și pe Alexander Ralnikov și Serghei Lazarev ca fiind însoțitori ai preoților moldoveni în 4 vizite la locuri sfinte anul trecut. Reuters le-a arătat fotografiile lui Bicu, care a spus că i-a întâlnit pe amândoi, și celui de-al doilea cleric, care a spus că l-a întâlnit doar pe Ralnikov.
Ralnikov este membru al Rusiei Unite și fost purtător de cuvânt al guvernatorului regiunii Astrahan, susținut de Kremlin, în timp ce Lazarev este un fost director în publicitate și fost consilier local pentru Rusia Unită.
Starostin a închis telefonul unui reporter Reuters care l-a contactat despre implicarea sa în excursii și nu a răspuns la mesaje, iar Lazarev nu a răspuns întrebărilor Reuters.
Ralnikov a spus că este normal ca activiști ai societății civile să asiste la vizitele preoților moldoveni și a negat că ar fi primit instrucțiuni de la guvernul rus. De asemenea, a spus că este obișnuit ca clericii să comunice prin social media și că este greșit să li se atribuie motive politice. El a adăugat că moldovenii înșiși erau preocupați de amenințările la valorile tradiționale, fără nicio intervenție externă.
Rusia Unită și Frontul Poporului nu au răspuns solicitărilor de comentarii pentru articolul Reuters.
Slujbele din biserici și mănăstiri se transformă în bani și mesaje pe social media
Bicu spune că, în a treia zi a călătoriei, două persoane au fost introduse grupului său la Lavra Sfintei Treimi a Sfântului Serghie, considerată cea mai importantă mănăstire din Rusia. Era clar pentru grup că nu erau clerici pentru că purtau haine laice și nu aveau titluri clericale. Unul dintre cei doi, care s-a prezentat doar ca „Yuri”, le-a spus grupului că ar trebui să creeze canale Telegram pentru a-și documenta activitățile și a transmite mesaje enoriașilor.
Preotul moldovean spune că, mai târziu în ziua respectivă, grupul său a fost împărțit în subgrupuri de câteva persoane. Li s-a cerut să semneze formulare emise de banca de stat rusă Promsvyazbank, și apoi au primit carduri de debit pe numele lor. Li s-a spus că, în schimbul banilor care urmau să fie trimiși acasă, clericii trebuie să convingă enoriașii să voteze împotriva liderilor pro-occidentali ai Moldovei la referendumul ce a avut loc în octombrie anul trecut. Dacă respectau instrucțiunile, vor primi mai mulți bani.
La întoarcerea în Moldova, Bicu a spus că a activat cardul și a fost notificat prin aplicația de online banking că aproximativ 1.200 de dolari fuseseră transferați în contul său. Suma reprezintă mai mult decât dublul venitului mediu lunar în Republica Moldova, conform datelor Băncii Mondiale. Bicu spune că nu a păstrat dovezi ale transferului.
Reuters nu a putut stabili câți preoți sau clerici laici care au călătorit în Rusia au primit carduri bancare sau plăți pe acestea.
Al doilea preot, care a cerut anonimatul pentru a vorbi liber despre această problemă sensibilă, a spus că el și soția sa au primit fiecare câte un card Promsvyazbank în timpul unei excursii separate în Rusia, în toamna anului trecut. Împreună, au primit ulterior peste 800 de dolari. Clericul a arătat cardul său unui reporter Reuters. A negat că ar fi existat condiții atașate fondurilor, afirmând că acestea fac parte din eforturile Bisericii din Moscova de a construi punți cu clericii moldoveni.
Alți patru preoți au declarat pentru Reuters că au auzit de la mulți colegi care au făcut excursii finanțate de ruși că li s-au oferit carduri bancare și bani cu condiția să promoveze narațiuni pro-rusești în rândul enoriașilor.
Promsvyazbank nu a răspuns la solicitarea de comentarii privind cardurile bancare.
Ce s-a întâmplat după aceea
Bicu spune că în cele din urmă nu a implementat planul conceput pentru el la Moscova și că, la câteva săptămâni după excursie, a părăsit biserica pro-rusă și a trecut la ramura bisericii ortodoxe moldovene aliniate celei din România. A spus că a plecat pentru că nu era de acord cu deciziile financiare și de personal ale liderilor episcopiei sale, dar a recunoscut că a păstrat cei 1.200 de dolari primiți.
Alți clerici moldoveni au pus însă în aplicare planul online.
De exemplu, în data de 26 octombrie a anului trecut, echipa de clerici de la Biserica Sfântul Mare Mucenic Pantelimon din Bălți, a lansat un canal pe Telegram.
Un membru al clerului de la Sfântul Pantelimon a declarat pentru Reuters că parohia a primit ajutorul unui „specialist IT”, despre care a spus că era vorbitor de rusă și din afara Moldovei, pentru a lansa serviciul. Membrul clerului a spus că nu poate oferi detalii mai specifice.
Conform acestuia, la scurt timp după lansarea canalului, pe acesta au început să apară mesaje pe care nimeni din echipa parohială nu le publicase. Mesajele erau cu încărcătură politică și includeau acuzații la adresa României, potrivit cărora țara noastră încearcă să rupă Republica Moldova de Biserica Ortodoxă Rusă.
Membrul clerului de la Sfântul Pantelimon susține că el și colegii săi au șters aceste mesaje, dar că au apărut însă altele noi. Contul a fost verificat de două alte persoane care ajută la administrarea canalelor parohiei de pe rețelele de socializare. Una dintre persoane a arătat jurnaliștilor de la Reuters o captură de ecran dintr-o parte închisă a contului Telegram, care enumeră administratorii canalului, inclusiv pe cineva necunoscut cu porecla „Petr Petry”.
Fotografiile de pe contul Telegram al lui Petr Petry arătau un bărbat cu fața ascunsă și un tatuaj pe mână. Tatuajul, precum și mai multe variații apropiate ale aceluiași username, corespund imaginilor postate online de Gleb Kuznetsov, un rus de 24 de ani care a servit în marina țării sale și ulterior a lucrat ca mecanic auto, conform documentelor de angajare și poliției din Rusia.
În fotografii de la un eveniment oficial din decembrie anul trecut, publicate pe social media de bărbat și un alt participant, Kuznetsov apare pozând alături de doi membri ai echipei lui Starostin din Frontul Poporului din regiunea Vladimir. Într-o altă fotografie, datată octombrie 2024 și publicată de un membru al acelei echipe, Kuznetsov apare pozând cu Ralnikov și Lazarev – doi dintre operativii care au ajutat la găzduirea preoților moldoveni.
După ce Reuters l-a sunat pe Kuznetsov, el a returnat apelul de pe un alt cont de Telegram listat ca administrator al unui canal parohial separat din Republica Moldova. A negat că ar fi administrator al canalelor și a spus că doar ajută prin publicat de conținut din „grijă” pentru Moldova și biserică.
Alte canale au proliferat în același timp.
Val de mesaje publicate pe Telegram pentru a influența alegătorii din Republica Moldova
Între august 2024 și mai anul acesta, 86 de canale Telegram create pentru a servi parohii ortodoxe moldovenești au acumulat în total aproximativ 11.500 de abonați, conform unei analize Reuters bazate pe date de pe Telegram.
Analiza a constatat că peste trei sferturi dintre conturi au republicat intens conținut de la Sare și Lumină – un canal național creat în iunie 2024, concentrat pe Biserica Ortodoxă Moldovenească. Mesajele sale au ajuns la peste 27.000 de persoane luna trecută, numărând aici abonați proprii și republicări.
Sare și Lumină nu menționează pe niciuna dintre platformele sale cine îl controlează sau dacă este afiliat vreunei organizații. Două persoane listate public ca administratori, contactate de Reuters, nu au răspuns sau au negat implicarea. Bisericile moldovenească și rusă nu au răspuns la întrebări despre legătura serviciului cu acestea.
Canalul Telegram Sare și Lumină operează un chat închis, accesibil doar administratorilor sau persoanelor invitate de aceștia, din care Reuters a putut extrage date.
Printre membri, datele au arătat că se aflau Starostin, operativul identificat la vizita la mănăstirea Pokrovsky, și doi membri ai echipei sale din Frontul Poporului.
.avif)
.avif)