Întâlnire tensionată la Moscova. Franța, Germania și UK au avertizat Kremlinul că NATO e pregătită să doboare avioanele rusești

Într-o întâlnire tensionată de la Moscova, reprezentanții Marii Britanii, Franței și Germaniei și-au exprimat îngrijorările cu privire la o incursiune a trei avioane de vânătoare MiG-31 deasupra Estoniei, săptămâna trecută, potrivit oficialilor, care au vorbit sub condiția anonimatului, în timp ce discuțiile au avut loc cu ușile închise. În urma conversației, aceștia au concluzionat că încălcarea a fost o tactică deliberată ordonată de comandanții ruși, scrie Digi24.ro.

Oficialii ruși au negat că avioanele lor ar fi trecut în spațiul aerian estonian și au insistat că nu încearcă să testeze NATO. Aceștia au spus că un incident separat, în care dronele au trecut în Polonia, a fost rezultatul unei erori. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat, săptămâna aceasta, că zborurile militare rusești sunt guvernate de regulile internaționale.

Membrii estici ai NATO s-au confruntat cu o serie de încălcări în această lună, care au pus la încercare hotărârea alianței într-un moment în care Vladimir Putin intensifică atacurile rusești asupra infrastructurii civile a Ucrainei, iar sprijinul SUA pentru Kiev este îndoielnic.

Președintele Donald Trump a îndemnat, săptămâna aceasta, Ucraina să recupereze tot teritoriul cucerit de Rusia „cu sprijinul Uniunii Europene” și a definit rolul SUA ca fiind vânzarea de arme pe care aliații le-ar putea livra pe câmpul de luptă. Relatarea întâlnirii de la Moscova arată că Putin a primit un avertisment mai vehement cu privire la salva de avioane și drone pe cerul Europei de Est și oferă o perspectivă asupra situației la limita prăpastiei dintre cele două părți

În timpul discuțiilor, un diplomat rus le-a spus europenilor că incursiunile au fost un răspuns la atacurile ucrainene asupra Crimeei, au declarat oficialii. Kremlinul a declarat că aceste operațiuni nu ar fi fost posibile fără sprijinul NATO și, prin urmare, Rusia consideră că este deja angajată într-o confruntare care include națiuni europene. Oficialii au declarat că partea rusă a luat notițe ample în timpul conversației, ceea ce a determinat echipa europeană să speculeze că au fost instruiți să furnizeze o prezentare detaliată a poziției NATO în lanțul de comandă.

Un oficial al guvernului german a confirmat că a avut loc o întâlnire și că ambasadorii au spus Moscovei că incursiunile trebuie să înceteze. Cancelarul Friedrich Merz a declarat joi că își coordonează activitatea cu Parisul, Londra și Varșovia și susține „toate măsurile necesare”.

Președintele Emmanuel Macron a refuzat să specifice cum va reacționa NATO la noi incursiuni într-un interviu acordat miercuri postului France 24. Articolul 4 al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, care declanșează consultări cu privire la o amenințare percepută, a fost invocat doar de nouă ori de la fondarea alianței în 1949 - iar două dintre aceste cazuri au fost în această lună, în urma incursiunilor în Polonia și Estonia.

Autoritățile din Danemarca au declarat miercuri că ar putea face același lucru în timp ce investighează un potențial rol al Rusiei în atacurile cu drone care au perturbat traficul aerian, deși Kremlinul a negat din nou implicarea. „Intenția este de a crea diviziune și de a ne face să ne speriem”, a declarat joi reporterilor ministrul Justiției, Peter Hummelgaard. „Amenințarea reprezentată de atacurile hibride este aici pentru a rămâne.”

Creșterea bruscă se aliniază cu opinia unor oficiali din domeniul securității, conform căreia o mișcare beligerantă din partea Moscovei, al cărei război împotriva Ucrainei este deja în al patrulea an, probabil nu ar veni sub forma unui atac convențional împotriva Occidentului, ci mai degrabă a unei operațiuni hibride cu ambiguitate deliberată în ceea ce privește originile și motivațiile sale. „Rusia ne testează, ne testează pregătirea, ne testează angajamentul de a riposta”, a declarat președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, într-un interviu acordat luni, la New York, în marja Adunării Generale a Națiunilor Unite. „Cred că este foarte important să arătăm solidaritate - și, chiar mai important, o reacție rapidă”.

Totuși, semnele de întrebare privind intențiile Kremlinului reprezintă o dilemă pentru oficialii europeni, care sunt precauți în privința oricărui lucru care ar putea declanșa o escaladare a tensiunilor cu Moscova și le-ar putea îngreuna menținerea unității. Incursiunile au scos la iveală și probleme mai practice legate de apărarea de la granița de est a NATO. Autoritățile române au monitorizat o dronă rusească care a încălcat spațiul aerian al țării timp de 50 de minute pe 13 septembrie.

Deși a fost urmărită de două avioane de vânătoare F-16, decizia de a nu o doborî - invocând riscul de cădere a unor resturi - a fost întâmpinată cu critici, notează Bloomberg. „Când vine vorba de propria securitate, nu există prioritate mai mare decât să le arăți celor care te testează că ești capabil să-ți protejezi spațiul aerian”, a declarat fostul președinte al României, Traian Băsescu, pentru Digi24.

„Credibilitatea ta este în joc”, a completat el. CSAT a aprobat abia joi regulile de angajament pentru doborârea aeronavelor. Pentru autoritățile de la București, dilema constă și în lipsa fondurilor și a echipamentului adecvat, potrivit unor oficiali familiarizați cu deliberările, scrie Bloomberg. Doborârea unei drone cu rachete de război — așa cum s-a întâmplat în Polonia luna aceasta — este costisitoare și ineficientă, au declarat oficialii. Sistemele anti-drone similare cu cele desfășurate în Ucraina — precum și instrumentele neletale, cum ar fi bruierea și controlul cibernetic — sunt mai necesare, au subliniat ei.