INTERVIU // Guvernatorul BNM, Anca Dragu: „Nu merge că scrii o lege și ai liberalizat contul de capital, trebuie să muncești serios la acest capitol înainte”

Anca Dragu a precizat că Banca Națională a României (BNR) a ajutat Republica Moldova la aderarea la SENA (Zona Unică de Plăți în Euro).

Anca Dragu: Uitați SEPA, tocmai am discutat despre asta și cum spuneam această SEPA a însemnat un dosar circa 1000 de pagini, de la Banca Națională a României, a fost o persoană dedicată care a lucrat și ne-a condus pe acest drum, cum să arate dosarul, ce să punem în el, dar acest sprijin a venit în cadrul unui program de sprijin condus de Uniunea Europeană, în care Banca Națională a României, alături de Banca Lituaniei și Banca Țărilor de Jos, era parte. SEPA a fost strict în mâinile BNR-ului.

Reporter: Mulțumim că ne-ați primit la dumneavoastră în noua calitate, adică nouă, în sensul în care ocupați o funcție destul de importantă în Republica Moldova, șefă a Băncii Naționale a Moldovei, fost ministru, fost al doilea om în stat în România și acum în Republica Moldova.

Anca Dragu: Bună ziua, bine ați venit la Banca Națională a Moldovei. Mă bucur să ne vedem și în acest context și da, este un rol foarte important, în primul rând prin prisma etapei în care se află țara și anume în faza de aderare la Uniunea Europeană. De aceea, persoanele cu funcție și instituțiile statului sunt relevante în acest moment al țării.

Reporter: Tocmai cu asta aș dori să încep, de exemplu, din punctul dumneavoastră de vedere, ce rol joacă instituția pe care pe care o conduceți în acest moment în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și, până la urmă, și rolul dumneavoastră. Cum vedeți contribuția dumneavoastră în acest proces? Că, până la urmă, totuși, reprezentați această instituție?

Anca Dragu: Banca Națională a Moldovei are un rol foarte important în procesul de aderare. Vom începe negocierile, am avut în acest an, în 2024 și 2025, am avut perioada de evaluare bilaterală, noi am mers la Bruxelles, la Comisia Europeană, am avut discuții tehnice pe toate capitolele de negociere. Sunt 33 de capitole de negociere, iar Banca Națională este implicată în peste 10 capitole de negociere, în 3 dintre acestea suntem instituția principală, iar aceste domenii sunt importante. Aici aș spune servicii financiare, este un capitol de negociere, apoi libera circulație a capitalului, un capitol foarte important și pe care … trebuie să-l pregătești din punct de vedere economic al realităților din economie. Nu merge că scrii o lege și ai liberalizat contul de capital, trebuie să muncești serios la acest capitol înainte. Și mai este capitolul legat de politică economică și politica monetară. Deci acestea, aceste trei capitole sunt foarte importante pentru noi, serviciile financiare, cum spuneam, este un capitol foarte amplu, se referă la tot ce înseamnă piață financiară bancară, iar Banca Națională a Moldovei este responsabilă de partea de supraveghere și reglementare a sectorului bancar, a sectorului financiar nebancar (OCN-uri sau IFN-uri) și asigurările, asigurările sunt tot la Banca Națională, începând cu iulie 2023.

Reporter: Mai ales că știm ce discuții au fost legate de zona financiar bancară. Până să veniți dumneavoastră, care au fost, să zicem, relațiile dintre Banca Națională a Moldovei și România sau să zicem, au existat alți români care au lucrat sau au pregătit anumite pachete în Banca Națională a Moldovei.

Anca Dragu: Relațiile dintre Banca Națională a României și Banca Națională a Moldovei au fost din totdeauna foarte bune. Dacă vă uitați și la logo-ul nostru, este un logo lucrat împreună cu colegii de la BNR la începutul anilor 90, când Banca Națională a Moldovei a fost înființată.

Am avut programe de twinning cu Banca Națională a României încă din 2015, a fost primul program 2015 – 2017, am avut atunci două bănci centrale importante, BNR și Banca Olandei – Țărilor de Jos și atunci s-au pus bazele legislației în domeniul financia r- bancar, legea băncii a fost modificată, actualizată, modernizată atunci. S-au înființat instituții, depozitarul central a fost înființat și este în tot în curtea în, proprietatea și administrarea BNM. Apoi am avut un al 2-lea twinning în 2021 – 2024, în care au participat 3 bănci centrale, BNR, Banca Țărilor de Jos și Banca Lituaniei. De asemenea, pași foarte, foarte importanți, iar BNR ne-a ajutat atunci cu pregătirea dosarului SEPA. Moldova este deja membră a zonei de plăți unice în euro. Ce înseamnă: în 2010 – 2012 a fost luată această decizie la nivelul Uniunii Europene ca plățile în euro între statele în general UE, dar sunt și câteva state din afară, să se poată efectua la comisioane extrem de mici și foarte rapid și sigur. Practic, să dai drumul acestei autostrăzi financiare, să poți face schimburi rapide, sigure și ieftine. În România, de exemplu, dacă până prin 2015, pentru un transfer în – către Uniunea Europeană sau dinspre Uniune diaspora, de exemplu, către casă, plătea la un transfer 20, 30,40 EUR, tu odată cu aderarea la SEPA, acest comision s-a redus la sub un euro. Dacă mergeți în Italia și luați o amendă de circulație, plătiți amenda de circulație, cât e 50 – 70 de euro și plătiți un transfer de numai 50 de cenți. Înainte de a exista acest concept, că repet, și el a fost pus în practică printr-o directivă din 2012, comisionul era de 20, 30, 40, chiar la sume mari ajungea și peste 100 EUR, deci la o amendă de 50 de euro plăteați 20 de euro transfer.

A fost deschiderea Uniunii Europene către statele care aveau aceste ambiții europene și atunci a fost deschidere către state din Balcanii de Vest și către Republica Moldova. Noi însă aici ne descurcăm foarte bine. Spre deosebire de state din Balcanii de Vest, Republica Moldova a început acest proces, țară candidată, deschiderea acestui schimb bilateral mult mai târziu. Dacă ne uităm la Muntenegru, ei sunt de peste 10 ani în această relație cu Uniunea Europeană, deci este un grad de cunoaștere reciprocă. Republica Moldova a depus această cerere în martie 2022 și deja la sfârșitul anului 2023, cu vreo 10 zile înainte de venirea mea la Banca Națională a Moldovei, Moldova a devenit țară candidată, a primit acceptul Uniunii pentru a deveni țară candidată.

Aderarea Moldovei la SEPA este un succes uriaș. Dosarul acesta a fost elaborat, lucrat cu sprijinul colegilor de la BNR. Eu la sfârșitul lui ianuarie 2024, adică la cam o lună de când am preluat funcția, am reușit să depun, să transmit acest dosar către Comisia Europeană și în 6 martie 2025, deci la un an și foarte puțin, am primit acceptul că da, din evaluările Comisiei Europene, putem fi parte a acestei selecte organizații, ca să zic așa, putem să fim parte din sistemul de plăți unice în euro, care, cum spuneam, înseamnă o reducere a costurilor de la 20, 30, 50 și peste euro per tranzacție la 1, 2, 3 euro. Ce am făcut după acest moment, 6 martie, foarte important, când Comisia a zis da, din punct de vedere al legislației pe care noi o urmărim și anume prevenirea și spălarea banilor și tot ce înseamnă plăți, legislație și instituții, Republica Moldova, puteți, sunteți ok, sunteți aliniați cu legislația europeană și puteți face parte din SEPA. Atunci băncile noastre au început să facă demersurile pentru a deveni membri ei, fiecare bancă pe această platformă și avem o relație cu sectorul bancar foarte bună. Am lucrat foarte strâns cu fiecare bancă astfel încât, la zi, în acest moment, 8 din 10 bănci sunt deja parte a sistemului SEPA și da, ne așteptăm la scăderea în continuare a comisioanelor.

Reporter: Pe lângă acest lucru, din punctul dumneavoastră de vedere, ce provocări sau cele mai mari provocări sau măcar una, o provocare mare pe care o are Republica Moldova în acest moment, pe zona pe care o activați, Sau poate vă doriți ceva foarte mult din postura și din poziția pe care o aveți.

Anca Dragu: O provocare importantă este aceea legată de liberalizarea contului de capital, de libera circulație a capitalului. O uniune economică și monetară, dar vorbim deocamdată de uniunea economică, are tre piloni: libera circulație a forței de muncă, adică poți lucra în oricare țară din Uniune, libera circulație a bunurilor și serviciilor. Nu mai plătești taxe vamale. Și libera circulație a capitalului, adică eu pot deschide un cont într-o altă țară din Uniune, pot transfera bani acolo și invers. Tot ce înseamnă bani, capital, poate circula fără restricții între țările dintr-o uniune economică. Pentru ca acest transfer de capital să se întâmple fără restricții, desigur, piețele respective, piața financiar bancară, piața de capital, trebuie să fie la un nivel de dezvoltare, să existe instituții care să faciliteze, să favorizeze acest transfer. România, de exemplu, a liberalizat contul de capital cu numai două-trei luni înainte de aderare, la sfârșitul lui 2006 și atunci erau niște clauze de salvgardare în funcțiune. Noi am început demersuri pentru a avea această liberalizare a contului de capital, asta înseamnă ca transferurile să se întâmple liber. Avem asistență tehnică despre pașii pe care trebuie să-i facem, asistență tehnică pe care am cerut-o și pe care am primit-o încă de acum un an de la Fondul Monetar Internațional. Dar ne uităm în mod activ la toate regulile, să ne asigurăm că reguli care țin de piața de capital, de piața financiar bancară, sunt aici implementate. Deci asta are și o componentă tehnică destul de puternică, dar pe scurt, este subiectul la care noi trebuie, cum spuneam, să contribuim efectiv să ne asigurăm că aceste instituții există și funcționează.

Piața de capital, este foarte important să vedem o dezvoltare și avem o colaborare foarte bună cu Bursa de Valori București care își extinde activitatea aici. Mobilizează cei mai importanți actori economici, cele mai importante bănci, tocmai pentru a da un imbold pieței de capital. O piață de capital mai solidă ne va ajuta pentru a deschide libera circulație a capitalului.

Reporter: Puteți să ne transmiteți, să îmi dați un exemplu de bune practici ale României implementate în Republica Moldova, un exemplu, să zicem, pe zona pe care dumneavoastră activați.

Anca Dragu: Uitați SEPA, tocmai am discutat despre asta și cum spuneam această SEPA a însemnat un dosar circa 1000 de pagini, de la Banca Națională a României, a fost o persoană dedicată care a lucrat și ne-a condus pe acest drum, cum să arate dosarul, ce să punem în el, dar acest sprijin a venit în cadrul unui program de sprijin condus de Uniunea Europeană, în care Banca Națională a României, alături de Banca Lituaniei și Banca Țărilor de Jos, era parte. SEPA a fost strict în mâinile BNR-ului.

Avem un adviser de la Uniunea Europeană, care vine tot din Banca Națională a României și cu care lucrăm foarte bine, tot ce înseamnă partea de supraveghere, de reguli, este fratele nostru care întotdeauna ne ajută. Eu am o întrebare despre bune practici, îl sun imediat și îl întreb despre cum se întâmplă, nu numai în România, dar în toată Uniunea Europeană, pentru că suntem în faza în care orice modificare o facem, vrem să o facem în mod corect.

Redactor: Și atunci vreau să aflu de la dumneavoastră, de exemplu, care a fost ajutorul venit din România, atât din punct de vedere uman, dar și din alte puncte de vedere, care din punctul dumneavoastră de vedere a avut un impact foarte mare în Republica Moldova.

Anca Dragu: Organizarea, inclusiv organizarea internă, sprijin în pregătirea dosarelor de negociere. Concret, chiar ieri am semnat o scrisoare către Banca Națională a României, prin care, în baza unor protocoale le ceream permisiunea ca un număr de colegi de la BNM să meargă într-un schimb de experiență la BNR. Deci avem această relație continuă, absolut continuă.

Redactor: Nu pot să nu evit o întrebare legată de promovarea femeilor, pentru că observ că în Republica Moldova aș vrea să văd, nu știu din punctul dumneavoastră de vedere, invers, nu știu în Republica Moldova chiar am văzut foarte multe femei în funcții importante. Cum vedeți dumneavoastră, poate să fie și un transfer spre România, din partea Republicii Moldova spre România.

Anca Dragu: Da, întrebați ce lucruri sunt de împrumutat sau de învățat din Republica Moldova în România. Păi primul ar fi, sau mă rog primul, nu spunem ordinea, aici ar fi digitalizarea și reprezentarea femeilor. La digitalizare vă invit să facem acest exercițiu, să faceți acte în Republica Moldova sau să plătiți o amendă de circulație, lucrurile se întâmplă extrem de simplu.

Totul este digital și toate bazele de date sunt interconectate. Știți că marea problemă este că degeaba este o instituție, are ceva digital, dar nu poate lua sau oferi date altor instituții de stat, adică acest principiu în care principiul unicității datelor, datele către autoritățile publice le transmiți o singură dată și de acolo ei și le schimbă, instituțiile publice, acesta este un principiu care chiar funcționează în Moldova și de la care ar trebui implementat și în România. Iar în ceea ce privește reprezentarea femeilor, da și în Parlamentul actual cred că femeile sunt undeva în jur de 40 %, adică este chiar și peste Parlamentul European, unde erau vreo 33 % reprezentate femeile. Avem multe șefe de comisii foarte importante, avem și în conducerea băncii, avem o doamnă vice-guvernatoare, avem și în Consiliul de supraveghere femei, conducerea băncii, guvernatorul este de asemenea … da în bancă, în general, pot să vă spun că 64 % dintre angajați sunt doamne. În ceea ce privește funcțiile de conducere, 53 % sunt femei, deci dacă veți lucra pentru Banca Națională, aveți șanse de peste 50 % să aveți șef o femeie.

Redactor: Am înțeles, interesant și pe final, întotdeauna dau posibilitatea persoanelor cu care discut în cadrul unui interviu să transmită un mesaj sau să abordeze o temă pe care o consideră importantă și pe care să zicem că eu nu am abordat-o sau nu am discutat-o în cadrul interviului.

Anca Dragu: Atractivitatea economiei Moldovei pentru investiții. Mi se pare un subiect foarte important. Relațiile economice cu România sunt foarte bune, se reflectă în cifre de comerț foarte bune, dar eu vreau să spun că Moldova reprezintă și va fi un copil minune al Europei. Și eu tot spun acest lucru, că cine nu investește acum în Moldova va regreta peste 5 ani, peste 10 ani, pentru că sunt toate condițiile ca țara să aibă o creștere absolut spectaculoasă.

Redactor: Chiar și în contextul actual, totuși nu putem să dăm la o parte un conflict destul de mult discutat și destul de grav.

Anca Dragu: Noi vedem creșterea investițiilor chiar și în aceste condiții, în care da, într-adevăr suntem la granița cu un război, suntem țară care acum este în proces acesta de aderare la Uniunea Europeană. Nu suntem țară NATO, dar chiar și în aceste condiții, da, vedem investiții în creștere în Republica Moldova, pentru că cei care intuiesc realitatea economică, jocul economic, pariază pe investițiile în Moldova.

Redactor: Și un mesaj pe lângă acest mesaj legat de atractivitatea, să zicem investițională în Republica Moldova, pentru români și pentru moldoveni, ce transmiteți.

Anca Dragu: Trebuie să fim mai atenți, mai profunzi, să fim mai conștienți de ceea ce ne leagă. Îi invit pe români să viziteze Republica Moldova. Sunt locuri fabuloase. Sunt extrem de frumoase locurile în care îți poți petrece un weekend. Apropo, eu nu văd la agențiile de turism long weekend (weekend prelungit) în Republica Moldova. Vezi un long weekend în Danemarca, în Spania, nu știu, dar foarte aproape de casă. Știți cât face avionul de la București la Chișinău, 45 de minute? Este, practic, distanța de la București la Cluj. Și atunci i-aș invita pe oameni să vină să viziteze Republica Moldova.

De asemenea, îi invit și pe cetățenii Republicii Moldova să meargă ca turiști în România. Deja sunt mulți care merg, știți că și la mare la munte sunt destinații favorite, dar deficitul este mai ales pe partea aceasta dinspre România spre Moldova, cu scopuri turistice, să-ți petreci un long weekend în Republica Moldova. Vă garantez că va fi o experiență extraordinară.

Sunt multe, deci cramele din Republica Moldova sunt absolut fabuloase, cum putem să petrecem aici și toate au niște facilități de cazare și tot felul de mici facilități turistice pentru un weekend de succes, dar cred că v-am convins deja până acum.

Redactor: Mulțumim, mulțumim foarte mult, mult succes și cred și sper că cele două țări surori, la un moment dat, își vor integra atât zona digitală, cât și zona umană, să zicem așa spirituală., nu că n-ar fi, dar totuși, eu așa mă gândesc că la un moment dat cele două țări surori vor găsi o variantă.

Anca Dragu: Conexiunile culturale și istorice sunt extrem de puternice. Noi am marcat acum Ziua Limbii Române în Republica Moldova și, cu această ocazie, am emis o monedă comemorativă, este anul Eminescu, am emis o monedă Eminescu, este o monedă care, dacă nu vezi pe ea, scris pe spate, BNM, ai putea crede că este emisă de sora de la București, deci da, sunt conexiuni foarte puternice care trebuie evaluate la valoarea lor reală.