Oamenii din spatele operațiunii speciale „diaspora”: bani și conexiuni, inclusiv politice, la Chișinău, București și Moscova

ZdG a documentat tot procesul din interior și vă prezintă detalii despre persoane care stau în spatele operațiunii, despre conexiunile politice ale acestora la Chișinău și București, dar și despre urmele Rusiei, care au devenit vizibile cu doar o zi înainte de alegeri.

- Duminică, 28 septembrie, reprezentanții partidelor din diasporă, care au fost recrutați dintr-un singur punct de comandă, vor fi echipați cu camere de corp achiziționate special pentru acest proces, care costă peste o mie de lei fiecare. ZdG a identificat faptul că, cel puțin o parte din echipamentul tehnic a fost achitat de pe cardul unui bărbat de 35 de ani care locuiește în Germania, Gheorghe Zablodschi. El distribuie constant falsuri pe conturile sale de pe rețelele sociale și este un apropiat al fostei jurnaliste de televiziune Natalia Morari.

- Zablodschi apare în fotografii și alături de Valeri Zabolotnîi, vicepreședintele Fondul internaţional pentru ajutorarea veteranilor şi invalizilor din sport (IFAVIS), înfiinţat, condus şi finanţat de controversatul „hoț în lege” Grigore Karamalak.

- Un alt intermediar în procesul de racolare a fost un ex-polițist, Serghei Medic, cel care, la începutul lunii septembrie fusese depistat la un hotel din Iași unde coordona activitatea unui așa-numit „Call Centru” de unde erau telefonați alegătorii din R. Moldova și li se spunea să voteze cu un anumit candidat de la alegerile parlamentare.

- Totodată, printre cei care au racolat reprezentanți se regăsește și un vicepreședintele al partidului fondat de fostul vice prim-ministru român Liviu Dragnea, dar și o companie cercetată penal pentru trafic de ființe umane.

- Ziarul de Gardă a colectat informații despre „operațiunea diaspora” cu ajutorul unui reprezentant infiltrat, prin mărturii ale cetățenilor Republicii Moldova aflați peste hotare și ale unui coordonator care a acceptat să povestească detalii despre recrutare, bani, regulamente și candidații electorali implicați. Deși inițial oamenilor li se spunea că pot fi reprezentanți ai patru concurenți electorali, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), Noua Opțiune Istorică (NOI) și candidatul independent Andrei Năstase, persoana infiltrată de ZdG în rețea s-a regăsit, într-o listă prealabilă de reprezentanți ai Blocului „Alternativa”. Concurenții electorali implicați au negat că au fost implicați într-o operațiune de colectare centralizată a reprezentanților.

- Urmele Rusiei în tot această operațiune au devenit vizibile cu o zi înainte de alegeri. ZdG a aflat că rezultatele monitorizării urmează a fi centralizate pe un website găzduit de o companie condusă de frații Ivan și Iurie Neculițî din regiunea transnistreană, sancționați de Uniunea Europeană (UE) pentru facilitarea operațiunilor cibernetice sponsorizate de Federația Rusă și alte amenințări hibride destabilizatoare împotriva UE și a partenerilor săi. Compania celor doi a facilitat activitățile unui fost grup de criminalitate cibernetică cu sediul în Rusia, după ce grupul a fost destructurat și liderii acestuia au fost condamnați în SUA.

Anunțul: „o remunerație între 500 de euro și 30 000 de euro, în funcție de implicare”

Începând cu luna august, pagina de Facebook Lumen Personal, care ulterior a fost redenumită în HumanGo, a început să ruleze reclame sponsorizate pe Meta cu îndemnuri către cetățenii R. Moldova „stabiliți în diferite țări din Europa”, de a deveni observatori pe 28 septembrie, în cadrul unui „eveniment important”. „Ai ocazia să faci parte din proces și să primești o remunerație între 500 de euro și 30 000 de euro, în funcție de implicare (…) Plata: cash imediat după finalizare”, se preciza în postările sponsorizate.

Captură foto de pe pagina web de recrutare

Audiența reclamelor arată că acestea ținteau publicul din țările Uniunii Europene și Marea Britanie, de toate genurile și cu vârste între 18 și 65+ ani.

Anunțurile direcționau către paginile https://aplicaacum.mssg.me/ și https://28septembrie.mssg.me/, unde se preciza că este vorba despre observatori la alegeri. Totodată, oamenii interesați erau direcționați să lase un mesaj pe WhatsApp, Viber sau Telegram, care duceau către același număr din Marea Britanie.

Website-urile afișau mai multe recenzii pozitive, dar care nu par autentice, menite să încurajeze oamenii să aplice. „În Berlin am primit 2000 €. Nu m-am așteptat să fie atât de serios. Instrucțiuni clare, oameni corecți.”, scrie utilizatorul Ion Ceban. Iar utilizatorul Vasile Cojocaru scrie: „În Madrid a fost foarte simplu. Doar să observ și să notez detalii. La final am primit 1500 € cash. Recomand.”

Povestea observatorului infiltrat de ZdG

Odată contactați, coordonatorii le trimiteau fiecărui „observator la alegeri” un formular. Nu a făcut excepție nici observatorul infiltrat de ZdG. Recrutorii i-au cerut completarea formularului cu datele personale: nume, prenume, data nașterii, IDNP, număr de telefon, orașul și țara în care locuiește la momentul desfășurării scrutinului parlamentar. Totodată, i-a fost solicitată și copia buletinului de identitate valabil, pe ambele părți.

Participanții trebuiau să bifeze și concurentul electoral pe care doreau să-l reprezinte. Formularul prevedea cinci opțiuni: Partidul Politic „Noua Opțiune Istorică” (NOI), Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB), candidatul independent Andrei Năstase sau „не важно” (nu contează, n.r.).

După completarea formularului, reprezentantul ZdG a fost sunat de recrutor. „Când lucrezi acolo ca observator, trebuie să mai știi un lucru: tu poți să primești premii dacă o să vezi ceva falsificări. Nu doar să vezi, adică să faci un video dacă vezi, de exemplu, un „вброс” (se referă la introducerea ilegală de buletine de vot suplimentare în urne, n.r.). Dacă cineva face вброс-ul ista, de pildă 10 buletine (de vot, n.r.), faci o video fixare, faci доказательства (dovezi, n.r.) și dai video asta la coordonatorul tău, primești premiu 10 mii de euro”, i-a zis recrutorul persoanei infiltrate de ZdG.

După promisiunea unui „salariu” de 500 de euro și potențiale premii de ordinul zecilor de mii, recrutorul a expediat „instrucțiunile” pentru reprezentanți – două fișiere cu aceeași informație: o variantă detaliată și una prescurtată – și a punctat că pe 25 septembrie va fi organizat un „training” cu participarea coordonatorului.

Instruirea n-a mai avut loc. Pe 26 septembrie, reprezentantul ZdG a fost adăugat într-un grup pe WhatsApp. De acolo, toți membrii grupului, 5 la număr, au fost încurajați să treacă pe Telegram.

Deși reprezentantul ZdG a bifat în formular opțiunea că ar vrea să fie reprezentant al CUB, potrivit unor reprezentanți ai CEC din diaspora, candidatura sa a apărut pe unele liste într-un document Excel depuse la Comisie de către Blocul „Alternativa”. Deși reprezentantul ZdG a fost inclus în grupurile de lucru, într-un final, acesta nu a apărut în listele de la CEC, astfel că activitatea sa de „reprezentant” s-a finalizat. â

‍

ZdG a consultat mesajele din mai multe grupuri create în cadrul „operațiunii diaspora”. Acesta sunt trase la indigo, textele mesajelor fiind similare sau foarte asemănătoare.

Conținutul ghidului pentru reprezentanții concurenților electorali

Fișierul cu „ghidul detaliat pentru observatori și reprezentanți” descrie pașii pe care cei racolați urmau să-i întreprindă pe 27 septembrie, cu o zi înainte de alegeri, dar și pe 28 septembrie, în ziua votării. ZdG a constatat că, indiferent de recrutor, fișierul cu instrucțiuni era același în toate cazurile documentate. Au fost stabilite și „nume de cod”:

- „Carusel” = vot multiplu;

- „Introducere” = pachet de buletine;

- „Presiune” = conflict/provocare.

Companiile din spatele paginii de Facebook care recrutează observatori – cercetate penal pentru trafic de ființe umane

Potrivit secțiunii de transparență a paginii, aceasta a fost creată la 1 septembrie 2022 și inițial pagina se numea Mold Service Poland, la scurt timp însă a fost redenumită în Lumen Personal, iar în septembrie 2025 – în HumanGo. Totodată, aceasta este gestionată de trei persoane din Polonia și afișează o adresă din orașul polonez Piaseczno.

La aceeași adresă este înregistrată compania LUMEN & CO., specializată în prelucrarea și conservarea cărnii, care este administrată de Luminița Senciuc, cetățeană a R. Moldova cu reședința în Polonia. LUMEN & CO este asociată cu o altă companie poloneză – MOLD SERVICE, la fel, administrată de un cetățean moldovean – Nicolae Senciuc, soțul ei.

Ambele companii sunt menționate în zeci de recenzii de pe internet, în care lucrătorii din Moldova care au plecat în Polonia la muncă s-au plâns că au fost mințiți, exploatați și că nu au fost remunerați pentru munca lor.

Totodată, pe pagina sa de Linkedin, Nicolae Senciuc se prezintă ca administrator al unei alte companii poloneze Bisar, specializată în servicii de recrutare, logistică a resurselor umane, precum și formalități fiscale și de resurse umane.

Nicolae Senciuc

Aceeași companie are și o sucursală în R. Moldova, fondată și administrată de Senciuc, care, în 2023, și-a schimbat denumirea din Bisar HR în Business Process Outsourcing.

Schimbarea denumirii a avut loc pe fundalul unor litigii în care este implicată firma. În septembrie 2019, Agenția Servicii Publice (ASP) i-a retras licența de activitate, deși, firma a cerut în instanță anularea deciziei ASP, judecătorii au menținut retragerea licenței companiei. Din hotărârile de judecată, reiese că retragerea licenței are la bază o cauză penală inițiată pe numele companiei conduse de Senciuc, în iunie 2019, de Procuratura pentru Combaterea Crimelor Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) pentru trafic de ființe umane, cu componente agravante. În hotărârea de judecată se mai arată că „Bisar HR”, își desfășura activitatea de selectare şi plasare în câmpul muncii a cetăţenilor în străinătate (Polonia), având încheiat un acord de colaborare cu partenerul din Polonia ,,Bisar Sp. Z o.o. sp. k”. În cadrul examinării cauzei penale, au fost audiate mai multe persoane în calitate de părți vătămate, care au declarat că condiţiile de trai și de muncă nu corespund realităţii şi nici achitarea nu a fost cea promisă în R. Moldova de către angajaţii „Bisar HR”. Totodată, se precizează că persoanele s-ar fi plâns că au fost impuse să presteze servicii la un abator de prelucrare a cărnii, fără achitarea salariului promis.

Regulamentul coordonatorilor „din țară și din străinătate”

Grupurile de observatori recrutați urmau a fi gestionate de coordonatori – fiecare responsabil de cel puțin cinci secții de votare.

Ziarul de Gardă a intrat în posesia unui regulament dedicat coordonatorilor „din țară și din străinătate”, care descrie scopul acestora: „Acționarea ca verigă de legătură între Centrul de Operațiuni/ Sediul Central și secțiile de votare”, de unde deducem ierarhia rețelei de recrutare: reprezentant – coordonator – Centrul de Operațiuni.

Din document reiese că, în perioada 20-25 septembrie, coordonatorul se întâlnea fizic sau online cu reprezentanții secțiilor de votare pe care le supraveghea și făcea grupuri pe aplicațiile de mesagerie pentru raportare și coordonare. În fiecare grup erau distribuiți, pe secție, câte patru reprezentanți ai diferitor concurenți electorali, era selectat „un reprezentant principal” și se stabilea schema de rotație în secția de votare. Totodată, coordonatorul este responsabil de furnizarea echipamentelor audio-video reprezentanților și explicarea regulilor de utilizare a acestora.

Mărturiile coordonatorului Vitalie*.  „În caz de ceva îmi vor oferi avocat”

Unul dintre coordonatori, identitatea căruia nu poate fi dezvăluită din rațiuni de securitate, a acceptat să colaboreze cu ZdG. În continuare, acesta va apărea cu numele schimbat – Vitalie.

Inițial, lui Vitalie i s-a propus să fie observator pe 28 septembrie. Acesta a refuza pentru că, „graficul de lucru nu-mi permitea”, a explicat el. Ulterior, în schimbul unei remunerări promise de 1000 de euro, acestuia i s-a propus să racoleze reprezentanți, fiind convins că reprezintă Comisia Electorală Centrală (CEC). „Eu m-am atârnat foarte serios, am luat-o ca pe o chestie nobilă, m-am gândit că am posibilitatea să pun 3-4 oameni onești care să asigure corectitudinea alegerilor”, a relatat Vitalie pentru ZdG.

În continuare, acesta și-a coordonat pașii cu un bărbat pe nume Serghei: „Eu nu sunt convins că numele Serghei nu este unul adevărat, iar număru… cine știe câte mai are. Mi-a zis și mie să-mi iau un număr provizoriu. Eu nu am luat alt număr, nu aveam nici în gând că fac ceva ilegal”, explică bărbatul.

„Când am înțeles că CEC nu caută reprezentanți pentru partide, Serghei mi-a spus că ei reprezintă toate partidele, blocurile electorale și candidații independenți precum Andrei Năstase și că ei sunt un call-centru. Mie când mi s-a zis de achitare am întrebat dacă totul e legal. M-au asigurat că totul este bine și că partidele vor achita reprezentanții lor. Persoanele urmau să primească câte 300 de euro pentru ziua alegerilor și câte 30 de euro pentru mâncare. Părea totul foarte legal, corect, erau bine instruiți.

Acest call-centru colecta datele, după care urma ca Declarația pe propria răspundere privind inexistența situațiilor de incompatibilitate să fie completată de ei și să o expedieze pentru a fi semnată de reprezentant în PDF. Apoi am înțeles că nu s-a expediat, nu s-a semnat nimic, dar unele persoane apar pe listele de reprezentanți acreditați la CEC”, a menționat Vitalie.

Vitalie a spus că „a lucrat” cu ei timp de câteva zile. Între timp, Sergei i-a dat datele de contact ale altei persoane, pentru a coordona achiziția echipamentului tehnic – camere de corp și de supraveghere, dar și alte produse. Acesta ar fi coordonat achiziția de echipament în Spania, Franța, Italia, Germania, dar și alte state europene.

„Camerele erau pentru ca să se fixeze la intrare, ca să se vadă fluxul de oameni. Persoana de la intrare trebuia să aibă un fel de numărător, ca atunci când cineva intră, să se apese pe buton și acolo să se numere câte persoane au intrat în secția de votare. Reprezentanții (de regulă câte 4 pe secție) trebuiau să aibă camere la piept fiecare, ca să fixeze dacă se întâmplă situații de conflict sau careva ilegalități”, a relatat Vitalie.

Acesta a făcut comandă de echipament prin intermediul unui magazin online. Astfel, o cameră de supraveghere a costat 52,90 de euro, iar camera de corp – 79 de euro.

Modelele camerelor achiziționate de coordonatori

Vitalie s-a retras „din schemă” când coordonatorul i-a cerut un raport de cheltuieli pentru mai multe secții de votare și i-a cerut cardul pentru a transfera banii pentru reprezentanți. „Atunci am înțeles că nu fiecare partid va achita individual reprezentanții și m-am retras. M-au sunat apoi să-mi spună că totul e ok și că în caz de ceva îmi vor oferi avocat. Am refuzat”, a conchis Vitalie.

Echipamentul tehnic, procurat de pe cardul unui apropiat al Nataliei Morari, care apare în poze cu reprezentantul lui Karamalak

Responsabilii de la „Sediul central” le-au trimis coordonatorilor datele cardurilor de pe care aceștia trebuiau să facă comanda de echipament tehnic Unul dintre cardurile de pe care s-au făcut o serie de comenzi aparține cetățeanului Gheorghe Zablodschi, care lucrează ca șofer de camion la compania TTM Fuhrpark GmbH din orașul Weinheim, Germania.

Gheorghe Zablodschi are 35 de ani și este născut într-un sat din raionul Hâncești. Pe lângă cetățenia R. Moldova, el deține și cetățenia României. Lucrează și trăiește împreună cu soția sa, Natalia, în Germania, unul dintre cele mai puternice state din Uniunea Europeană, acolo unde cei doi cresc și educă un copil, așa cum putem vedea din imaginile pe care Natalia Zablodschi le publică constant pe rețelele sociale. Într-o altă fotografie, Gheorghe Zablodschi este la volanul unui BMW.

Gheorghe Zablodschi

Pe Facebook, Gheorghe Zablodschi apare cu familia tatălui său, Rusu, iar numele-i scris în limba rusă. Contul său este plin narațiuni false și propagandistice, dar și de postări împotriva partidului de la guvernare și împotriva președintei Sandu.

Captură de ecran de pe pagina de Facebook a lui Zablodschi

Natalia Zablodschi distribuie și ea pe contul ei de Facebook mesaje cu tentă politică. Din Germania, în unul dintre video-urile distribuite, este redat discursul unui bărbat care spune că „mai bine așa în Rusia, decât sclav în Europa”. Natalia a distribuit constant în ultimii ani mesaje video ale lui Veaceslav Platon, dar în special ale Natalia Morari în perioada în care aceasta a candidat la funcția de președinte al R. Moldova, în 2024. Morari este fostă jurnalistă de televiziune, are un copil cu controversatul afacerist Veaceslav Platon, aflat în proces de extrădare în R. Moldova din Marea Britanie, iar în ultimii ani a răspândit mai multe mesaje false.

În campania pentru alegerile prezidențiale din 2024, Gheorghe Zablodschi apare printre donatorii fostei candidate la funcția de președinte, Natalia Morari. Într-un raport depus la CEC, Natalia Morari a declarat patru contracte cu Zablodschi de oferire a spațiului de oficiu cu titlul de donație, gratuit.

Soții Zablodschi apar în mai multe fotografii alături de Natalia Morari. În decembrie 2024, Gheorghe Zablodschi a publicat o imagine cu Natalia Morari, însoțită de mesajul: „Îmi este foarte dor de oamenii apropiați și de orașul meu”.  Conform informațiilor consultate de ZdG, cei doi sunt originari din Kotovsk, astăzi Hîncești. Ulterior, în iulie 2025, la aniversarea de 9 luni a copilului familiei Zablodschi, Natalia Morari este prezentă din nou, în fotografiile surprinse la sărbătoare.

Natalia Morari nu a răspuns la apelurile ZdG pentru a explica relațiile pe care le are cu familia Zablodschi.

Pe lângă fotografii personale sau din diverse locuri pitorești din Germania, Natalia a publicat, în luna iulie 2025 o fotografie în care ea și soțul său apar împreună cu Valeri Zabolotnîi: „o seară minunată într-o companie bună”, se menționează în descrierea imaginii.

Contactat telefonic de ZdG, Valeri Zabolotnîi a declarat că el „pentru prima oară” aude numele soților Gheorghe și Natalia Zablodschi. „Eu nu am așa cunoștințe, nu-mi spune absolut nimic familia. Eu sunt persoană publică, cu mine mulți se fotografiază la competiții, evenimente. Să-mi amintesc acum cine-s toți? Prima oară aud”, ne-a declarat Zabolotnîi.

Zabolotnîi a ajuns în atenția opiniei publice în calitate de reprezentat al IFAVIS în R. Moldova, fiind vicepreședintele IFAVIS, adică Fondul internaţional pentru ajutorarea veteranilor şi invalizilor din sport (IFAVIS), înfiinţat, condus şi finanţat de controversatul „hoț în lege” Grigore Karamalak, alias Bulgaru, care se ascunde de mai mulți ani la Moscova, fiind vizat în dosare penale la Chișinău.

Zabolotnîi este în continuare reprezentantul fondului lui Karamalak în R. Moldova, conform informațiilor de pe site-ul IFAVIS. Datele publice de pe contul său de pe facebook arată că Zabolotnîi este implicat activ, prin intermediul IFAVIS, în organizarea unor evenimente publice care au legături cu sportul. În mai multe postări publice, Zabolotnîi distribuie postări ale clubului sportivi „Garuda”, cel care a ajuns în atenția opiniei publice în această vară, când urma să organizeze la Chișinău, împreună cu Primăria mun. Chișinău, un eveniment sportiv prezentat drept „Campionat European de Kickboxing”. Autoritățile din educație au acuzat într-un comunicat că „activitatea nu a fost autorizată conform legislației în vigoare și contravine flagrant interesului public și principiilor democratice”.

Zabolotnîi și Rustam Alimov, șeful Clubul Sportiv „Garuda”

Atunci, zeci de sportivi, mulți din Rusia și Belarus nu au fost lăsați să intre în R. Moldova, iar autoritățile au anunțat că ei reprezentau pericol pentru securitatea statului. Acest caz a dus la un șir de acuzații între conducerea țării, clubul sportiv Garuda și Primăria Chișinău, entități care se ocupau de organizarea evenimentului. Clubul Sportiv „Garuda” este condus de Rustam Alimov, cel care apare în mai multe fotografii alături de Valeri Zabolotnîi, cel care. la rândul său are fotografii, din 2024, cu Ion Ceban, primarul capitalei și cap de listă a blocului „Alternativa” la parlamentarele de duminică, 28 septembrie.

Ion Ceban și Valeri Zabolotnîi

Ștefan Bejan, expert la comunitatea WatchDog precizează că Primăria Municipiului Chișinău ar fi alocat, în ultimii 3 ani, cel puțin 3,7 milioane de lei pentru Clubul Sportiv „Garuda”.

„În aparență, «Garuda» este o organizație sportivă, însă în spatele ei se află figuri cunoscute pentru conexiunile lor cu lumea criminală și cu rețele de influență pro-ruse. Directorul clubului, Rustam Alimov, este un apropiat al lui Valerian Zabolotnîi și Grigore Caramalac („Bulgaru”), ambii asociați în trecut cu activități ilegale și structuri de crimă organizată. Totodată, clubul colaborează strâns și cu organizația IFAVIS, care este folosită la consolidarea rețelelor de crimă organizată și extinderea influenței ruse în Moldova dar și alte state din fostul spațiul sovietic.

Un alt element esențial ține de implicarea directă a sportivilor din această structură în viața politică a Republicii Moldova. Mai mulți dintre antrenorii și sportivii «Garuda» au participat activ la proteste și manifestații stradale organizate de Blocul «Patriotic».

Astfel, finanțarea din partea Primăriei Chișinău nu mai poate fi privită ca un simplu sprijin pentru tinerii sportivi. Ea capătă o dimensiune mult mai gravă, având în vedere că resursele publice ar putea fi deturnate indirect pentru a întări rețele apropiate de grupări criminale și de partidele care promovează interese anti-democratice în Republica Moldova. Legăturile directorului Rustam Alimov cu Zabolotnîi, Caramalac și IFAVIS, dublate de participarea sportivilor la proteste politice, conturează imaginea unui mecanism bine pus la punct, în care sportul este utilizat ca paravan pentru influență și presiune politică”, a relatat Ștefan Bejan.

Valeri Zabolotnîi a atras atenția opiniei publice, mai ales în 2017, când a fost reținut, împreună cu mai multe persoane, într-o așa-zisă tentativă de asasinat a lui Vladimir Plahotniuc. Ulterior el a fost eliberat și achitat, la fel ca și alți inculpați din acel dosar.

Unul dintre coordonatorii coordonatorilor – fost polițist, șef al unui call-centru destructurat la Iași

ZdG a identificat că în spatele unui număr de telefon de pe care erau contactați și dirijați unii coordonatori, se afla Serghei Medic.

Serghei Medic (48 de ani) este originar din satul Joltai din regiunea autonomă găgăuză. Medic a fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), deținând funcții de conducere: șef al Serviciului investigații al Sectorului poliției de Frontieră Aeroportul Internațional Chișinău a IGPF, șef al Secției investigații infracțiuni a IP Botanica, al DP Chișinău, și șef de serviciu în cadrul Secției investigații speciale și analiza riscului a Direcției Regionale Nord a IGPF. Acesta a plecat de la Poliție în 2021.

Fostul polițist este și cetățean al României. Conform informațiilor consultate de ZdG, pe 15 septembrie 2025, cu mai puțin de două săptămâni înainte de alegerile parlamentare din R. Moldova, fostul polițist Serghei Medic, împreună cu soția și alte persoane, a fost depistat în incinta Hotelului Internațional de la Iași, România, unde coordona activitatea unui așa-numit „Call Centru”. Aceștia sunau alegătorii din R. Moldova și le spuneau să voteze cu un anumit candidat de la alegerile parlamentare – Blocul „Patriotic” condus de Igor Dodon, Vasile Tarlev și Vladimir Voronin, a declarat pentru G4Media o sursă din conducerea Inspectoratului Județean de Poliție. Reprezentanții Socialiștilor au negat informația și au spus că este „o invenție ieftină”.

Deși în hotelul din Iași și ar fi desfășurat activități cu caracter electoral – care sunt interzise în această perioadă în R. Moldova, însă nu și în România, unde nu este perioadă electorală. Din acest motiv, polițiștii români nu le-au putut aplica nicio sancțiune, iar membrii „call-centrului” ar fi părăsit deja orașul.

Recrutarea moldovenilor din Spania

La sfârșitul lunii iulie, Elenei (nume schimbat, n.r.), care locuiește în Spania, la fel, i-a apărut un anunț pe rețelele sociale care anunța despre recrutarea observatorilor în diasporă pentru alegerile parlamentare, în care se promiteau între 200-500 de euro pentru o zi de muncă.

După ce a accesat anunțul, a fost direcționată către un formular, în care a indicat numele și datele ei de contact. În scurt timp, a fost contactată pe WhatsApp cu număr din R. Moldova care i-a solicitat actul de identitate. Ulterior, după ce Elena a expediat documentul, a fost contactată de o altă persoană care s-a prezentat a fi de la „Centrul Informațional pentru alegerile parlamentare”, instituție care nu există în realitate. Peste câteva zile, femeia a fost adăugată într-un grup și i-a fost expediat un regulament destinat reprezentanților partidelor. Regulamentul este identic cu cel pe care l-au recepționat persoanele din Germania și cel oferit de pagina de Facebook HumanGo în care ne-am infiltrat.

La scurt timp, a fost invitată să participe la o sesiune de instruire, împreună cu mai mulți cetățeni ai R. Moldova stabiliți în diverse țări. Elena relatează că, în cadrul training-ului, instructoarea s-a prezentat ca fiind Ana, reprezentantă a „Centrului Informațional pentru alegerile parlamentare” despre care a precizat că este o instituție independentă și neafiliată politic din subordinea CEC.

„Pe parcursul discuțiilor, un domn din Irlanda a pus multe întrebări, la care Ana a ezitat să răspundă. El insista să știe prenumele persoanei, deoarece trimisese buletinul și astepta mai multă transparență, dar niciun număr de telefon care contactaseră anterior cu el, nu răspundea. Aparent era foarte iritat. Ana nu a vrut să dea detalii. Am întrebat-o dacă reprezintă CICDE și a zis «DA!». Și a insistat ca aparțin CEC-ului”, a precizat femeia.

Ulterior, a mai urmat o sesiune de instruire dedicată doar persoanelor din Spania, la finalul căreia persoanelor li s-a comunicat că nu pot desfășura observarea într-un mod independent și că trebuie să aleagă un partid pe care să-l reprezinte. „Toți participanții la discuție și-au exprimat dorința de a reprezenta PAS, inclusiv eu”, a menționat Elena.

Cu toate acestea, la distanță de trei zile, femeia a fost contactată, pe WhatsApp, la fel cu număr moldovenesc, de o altă persoană care s-a prezentat, la fel, de la Centrul informațional pentru alegerile parlamentare, și care a informat-o că va „reprezenta partidul Alternativa a lui Ion Ceban”. Peste câteva zile i s-a cerut, din nou, copia buletinului și alte date personale. La întrebarea de ce au nevoie de aceste date și în ce scop le vor folosi, i s-a comunicat că sunt necesare pentru acreditarea la CEC și i s-a expediat un model de cerere, precompletat pentru concurentul electoral Andrei Năstase.

Deși nu a expediat actele de identitate, Elena a continuat să fie adăugată în grupul responsabil de secția de votare din regiunea sa, în care au fost distribuite rolurile pentru ziua alegerilor. O persoană a fost numită observator principal, iar alte două  – observatori. Vineri, 26 septembrie, a fost creat un grup de Telegram în care figurează cele patru persoane.

Ziarul de Gardă, a încercat să se infiltreze în rețea și a sunat la numărul prin care a fost recrutată Elena, care ne-a solicitat acte și date personale, precum numele și unde suntem angajați. Totodată, bărbatul care a răspuns, ne-a comunicat că vom să fi acreditați în calitate de reprezentanți ai unui concurent electoral, cu excepția PAS, întrucât locurile ar fi deja ocupate și că vom fi remunerați cu 500 de euro. De asemenea, ne-a precizat că nu putem alege candidatul pe care să-l reprezentăm, pentru că după procesarea datelor, concurenții electorali ar fi cei care își aleg reprezentanții.

Urmele duc în Federația Rusă: Legăturile cu o rețea de hackeri ruși din spatele site-ului de stocare a rezultatelor monitorizării

Sâmbătă, 27 septembrie, la o zi de la scrutinul electoral, pe grupul de WhatsApp din care face parte Elena au fost expediate patru documente cu instrucțiunile finale. În unul dintre acestea, dedicat managerilor (coordonatorilor) de echipe din ziua alegerilor, se vorbește despre structura generală a misiunii de observare, în care se menționează că au fost create 22 de grupuri principale de Telegram și 22 de grupuri de rezervă pe WhatsApp pentru activitatea reprezentanților implicați în procesul de monitorizare a alegerilor.

„Formatul denumirii chat-ului: numărul secției / orașul / abrevierea țării. În fiecare chat este desemnat un observator responsabil pe secție, care răspunde de: controlul transmiterii datelor; consolidarea informațiilor; introducerea datelor în chatul de pe Telegram”, se precizează în document.

De asemenea, se specifică că cei 22 de manageri trebuie să preia informațiile trimise de observatori în grupurile de Telegram și să le introducă în platforma https://teammoldova.md/ și să dubleze informația într-un tabel Excel.

Domeniul website-ului a fost creat la 22 septembrie 2025, iar ca și țară în Registrul domeniilor din Moldova figurează Kazakhstan. Totodată, potrivit datelor deschise, IP-ul website-ului este localizat în Moldova și este atribuit firmei moldovenești PQ Hosting Plus S.R.L.. Firma este administrată de frații Ivan și Iurie Neculițî, ambii originari din Tighina, regiunea transnistreană a R. Moldova. Cei doi au administrat până de curând și compania din Marea Britanie – Stark Industries Solutions Ltd, care a fost dizolvată la 16 septembrie 2025. În luna mai 2025, Consiliul Uniunii Europene (UE) a sancționat firma de rând cu cei doi administratori pentru facilitarea operațiunilor cibernetice sponsorizate de statul rus, inclusiv manipularea informațiilor, infrastructura pentru atacuri cibernetice și alte amenințări hibride destabilizatoare împotriva UE și a partenerilor săi.

„Printre cei enumerați se află și Stark Industries, un serviciu de găzduire web, directorul său general Iurie Neculițî și proprietarul Ivan Neculițî. Aceștia au acționat ca facilitatori ai diverselor entități afiliate sau sponsorizate de statul rus în desfășurarea de activități destabilizatoare, inclusiv manipularea informațiilor, interferența și atacurile cibernetice împotriva Uniunii și a țărilor terțe”, se menționează în comunicatul Consiliului.

O cercetare a Insikt Group din august 2025 arată că înainte de a fi sancționată de UE, compania britanică Stark Industries Solutions Ltd, administrată de frații Neculițî, a implementat o serie de măsuri strategice pentru a evita impactul sancțiunilor, inclusiv migrarea infrastructurii către UFO Hosting LLC din Rusia și înregistrarea entității PQ Hosting Plus S.R.L. în Moldova. La scurt timp după sancțiuni, compania s-a rebranduit ca THE. Hosting, sub controlul firmei olandeze WorkTitans B.V., transferând resursele de rețea către noul operator. Aceste acțiuni au permis continuarea activității cu întreruperi minime, în ciuda sancțiunilor. Insikt Group a identificat că toate entitățile implicate sunt legate de Dmitrii Miasnikov, un operator de rețea rus cunoscut, care ar fi avut un rol esențial în mutarea și menținerea infrastructurii Stark Industries Solutions Ltd.

În plus, Raportul privind infrastructura malițioasă pe 2024 al Insikt Group a evidențiat infrastructura Stark Industries ca fiind unul dintre principalele servicii care facilitează amenințările cibernetice la nivel global. Totodată, Insikt Group menționează că Stark Industries Solutions Ltd și compania-mamă a acesteia, PQ.Hosting, sunt facilitatori de activități amenințătoare care permit o multitudine de operațiuni cibernetice sponsorizate de stat legate de Rusia, Iran, Coreea de Nord și China, precum și de grupuri de criminali cibernetici.

Stark Industries a fost înființată oficial în Regatul Unit pe 10 februarie 2022, cu doar două săptămâni înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Compania oferă în principal servicii de găzduire web, inclusiv servere VPS, numeroase servicii de proxy și VPN-uri. Insikt Group detaliază că frații Iurie și Ivan Neculițî, care au fondat compania, sunt implicați în găzduirea ilegală de peste un deceniu, întrucât serviciul anterior de găzduire web al lui Ivan, Morenehost, a devenit notoriu pentru facilitarea amenințărilor cibernetice (implicarea sa a fost dezvăluită prin scurgerea de date din Pandora Papers).

Potrivit raportului, Stark Industries Solutions a funcționat în principal ca o companie intermediară concepută pentru a ascunde adevărata natură a operațiunilor sale. În realitate, tranzacțiile cu Stark Industries erau de fapt tranzacții cu firma moldovenească PQ. Hosting, deși acest lucru nu era imediat evident pentru părțile externe. Ivan Neculițî a caracterizat Stark Industries drept un brand de tip „white label” (etichetă albă, n.r.), care permitea revânzătorilor să distribuie serviciile PQ.Hosting fără interacțiune directă cu clienții. Frații Neculițî au înființat strategic companii în Moldova, Rusia și Marea Britanie, creând o structură corporativă complexă, menită să genereze opacitate.

După începutul războiului din Ucraina, Stark Industries a devenit rapid o platformă centrală pentru atacuri masive de tip DDoS lansate de gruparea hacktivistă NoName057(16) asupra țintelor guvernamentale și comerciale din Ucraina și Europa. O anchetă asupra Stark Industries relevă că aceasta a fost utilizată ca o rețea globală de proxy care ascunde adevărata sursă a atacurilor cibernetice și a campaniilor de dezinformare împotriva dușmanilor Rusiei. Mai mult, infrastructura Stark Industries a fost evidențiată la începutul anului 2024 ca fiind esențială pentru revenirea actorului de amenințări cu motivație financiară FIN7, un grup de criminalitate cibernetică cu sediul în Rusia, cunoscut pentru atacurile de phishing și malware care a fost destructurat după ce procurorii americani  au obținut condamnări și pedepse cu închisoarea împotriva a trei bărbați identificați ca fiind hackeri sau manageri de nivel înalt ai grupării.

Până în vara anului 2025, Insikt Group a continuat să observe că GrayAlpha, un grup de amenințări cibernetice cu suprapunere semnificativă cu FIN7, folosește infrastructura Stark Industries.

Tentativa de recrutare a persoanelor din Italia de către vicepreședintele partidului fondat de Liviu Dragnea

Silvia, o moldoveancă stabilită la Rimini, a fost contactată de o cunoștință de-a ei pe nume Vasile, care i-a propus să devină observatoare la alegerile parlamentare contra unei sume „de la 200 euro în sus și transport”. El a precizat că „merge printr-o agenție Promolex” și că au nevoie de observatori în Italia pentru că sunt multe secții de vot deschise și comunitatea de cetățeni ai R. Moldova este mare acolo.

Bărbatul e stabilit la Londra și activează în calitate de taximetrist, specializat în curse de la aeroport din Londra spre oraș.

După ce Silvia a acceptat oferta, bărbatul a rugat-o să aștepte pentru că „șeful e în vacanță”. A revenit peste câteva zile și i-a oferit contactul de whatsapp a lui Mihail Ciobanu, pe care menționează că tocmai l-a adus de la aeroport: „A venit din Italia”. În același mesaj, Vasile specifica că mai au nevoie de oameni la mai multe secții de vot din Italia.

În scurt timp, Silvia a luat legătura cu Mihail, care a precizat că o organizație de la Londra, a cărei denumire nu a putut să o pronunțe, finanțează și organizează observatori pentru secțiile de votare din diasporă. Totodată, el a menționat că organizația a făcut un acord cu două blocuri electorale din Moldova, „care să înregistreze după dânșii ca reprezentanți pentru monitorizarea scrutinului electoral”.

Mihai a mai explicat că urmează să recruteze câte patru persoane pentru fiecare secție de votare, doi în interior și doi afară, și că activitatea este una legală. „Se trimite buletinul sau pașaportul, se duce la CEC și se depune candidatura de înregistrare și se eliberează mandat că tu ești certificat să fii în ziua respectivă, tu nu poți să intri așa dacă nu ai eliberat mandatul de la CEC (..) Se lucrează la nivel legal”, a insistat el.

Totodată, bărbatul a ținut să precizeze că e „pe altă linie” și cunoaște doar în linii generale care vor fi responsabilitățile persoanelor recrutate, dar a menționat că, acestea urmează a fi instruire în cadrul unui briefing online despre ce au de făcut în ziua alegerilor.

„Pur și simplu eu îi ajut pe ăștia pentru că eu am prestat niște servicii pentru dânșii și mai aștept niște contracte pe linia mea. Eu sunt din domeniul securității. Eu lucrez prin tovarăși, prieteni la prietenii mei. (…) Să știi că Vasea mă știe, noi lucrăm aici, colaborăm împreună. Eu întrebări nu vreau să am după asta”, i-a spus el.

Datele de pe contul de WhatsApp a lui Mihail Ciobanu, înregistrat pe numărul său din Marea Britanie, arată că, într-adevăr figurează în calitate de director a companiei britanice Federal Services Bureau Ltd, fondată în martie 2023, pe care o administrează împreună cu Dinu Stavila. Ciobanu mai administrează și sucursala companiei britanice, cu același nume, din Moldova.

Totodată, Ziarul de Gardă a constat că Mihail Ciobanu este originar din Cahul, iar, în prezent, este vicepreședintele Partidului Mișcarea România Suverană (MRS), fondată de controversatul politician român Liviu Dragnea, condamnat în repetate rânduri și acuzat de abuz în serviciu, constituirea unui grup infracțional organizat și instigare la obținerea pe nedrept de fonduri europene. Ciobanu este etichetat pe Facebook în mai multe fotografii în care apare alături de liderii formațiunii politice și figurează în calitate de vicepreședinte la rubrica conducerea MRS de pe pagina oficială a partidului.

De asemenea, Ciobanu distribuie, cu regularitate, pe pagina sa de socializare postări denigratoare la adresa președintei Maia Sandu și a guvernării PAS. Acesta mai distribuie activ postările ziarului Timpul afiliat liderului AUR, George Simion, și ale televiziunilor afiliate lui Ilan Șor, TV6 și Primul în Moldova. De asemenea, pe pagina lui se regăsesc postările Tatianei Costa, candidată la funcția de deputat pe lista Partidului Moldova Mare, condus de Victoria Furtună, exclusă vineri din alegeri pentru finanțare ilegală și legături cu Rusia, ale lui Ion Chicu cu îndemnul la vot pentru Blocului Alternativa și ale Partidului Democrația Acasă, condus de Vasile Costiuc.

Partidele vizate în „operațiunea specială” și-au sporit numărul de reprezentanți pe ultima sută de metri

Datele analizate de ZdG arată că, întâmplător sau nu, numărul reprezentanților celor patru partide incluse în formularul prezentat de recrutori a crescut în ultimele zile de înregistrare. Totodată, Blocul „Alternativa” are cei mai mulți reprezentanți dintre partidele extraparlamentare.

Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB), al cărei lider este Igor Munteanu are 173 de reprezentanți în secțiile de vot din Diaspora, în timp ce formațiunea are 59 de candidați la funcția de deputat. ZdG l-a întrebat pe Munteanu dacă a angajat recrutori și din ce resurse va acoperi aceste cheltuieli.

„Cum se numește campania care recrutează? De unde știi că e o certitudine și nu zvon? Nu am nici habar de așa companie (Human Go). Nu are nimeni sarcina și nu avem niciun acord de căutare/ recrutare de observatori. Toți cei înregistrați sunt oamenii noștri. Noi nu îi achităm. Sunt reprezentanții noștri. Sunt oamenii care cunosc partidul nostru”, a declarat liderul CUB, Igor Munteanu, pentru ZdG.

Ulterior, sâmbătă dimineața, 27 septembrie, vicepreședinta CUB, Rodica Rusu Grama a scris pe facebook că subiectul despre recrutarea observatorilor ar fi „gluma zilei”.

„De ce așa mulți reprezentanți ai partidelor de opoziție în secțiile de votare de peste hotare? Înseamnă că IAR Șor și-a băgat coada!! Dragii mei, nu e așa! Asta înseamnă că noi vrem să fim siguri că vom avea un proces de votare corect și democratic. Doar atât!!! Privim cuminți cum oamenii votează, cum se numără voturile, facem poze la procesul-verbal final și gata… Nimic mai mult! Ce vă deranjează? De ce atâta isterie? ZdG face investigații, WatchDog-ul lui Pașa se dă în panaramă. Noi toți vrem să fie un scrutin corect”, a scris aceasta.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), condus de Boris Volosatîi, avea înscriși 38 de observatori pe 22 septembrie. În ultimele zile de înregistrare, numărul a crescut brusc până la 133 reprezentanți. Lista AUR pentru parlamentare include 62 de nume.

Vineri, pe 25 septembrie, AUR România, condus de George Simion, a anunțat că se retrage din alegerile de duminică din R. Moldova. În replică, AUR Moldova a transmis că rămâne în cursă și pe buletinele de vot.

Președintele AUR, Boris Volosatîi, a dat vina pe partidul AUR de la București: „Nu cunosc. Noi nu am angajat așa companie. S-ar putea să fie exact ceea ce face AUR București pentru noi, tot подлянка după подлянка (cursă, răutate, capcană, n.r.). Ei continuă să ne defăimeze pe toate căile”. Luând în calcul că CEC a acreditat 133 de reprezentanți AUR la secțiile din diaspora, l-am întrebat cum au fost identificați acești oameni.

„Eu am fost deputat de diaspora pentru România, 4 ani. Acum am fost în Marea Britanie, Italia. Am colegi care lucrează în Germania. M-am adresat către ei. Sergiu Covali, secretarul general, s-a ocupat de procesul de identificare. Toți vor lucra pe condiții de voluntariat. Noi nu avem banii ăștia”, a spus Boris Volosatîi.

Ulterior, cu un apel către ZdG a revenit Sergiu Covali. El ne-a zis că „situația strică un pic din imagine”. Acesta a declarat că nu cunoaște despre vreo companie care ar recruta reprezentanți pentru AUR și a cerut date despre pagina de Facebook identificată de ZdG: „Ne pune la bătaie și juridic, nu cumva să vină mâine, poimâine și să ne spună că am încălcat ceva. Noi am înregistrat un număr simbolic de reprezentanți. Nu foarte mulți. Sunt persoane care îl cunosc personal pe domnul Volosatîi. Noi o să le pregătim un contract de donație sub formă de donații/ servicii sau îi vom înregistra pe platforma voluntar”.

Partidul Politic „Noua Opțiune Istorică” (NOI), condus de Dmitri Torner, despre care ZdG a scris anterior că a devenit  vicepreședinte al Comitetului Național Olimpic și Sportiv al Republicii Moldova, pe domeniul economie și relații externe, funcție pe care a deținut-o doar 2 zile. Același Torner, cu un alt nume de familie însă, Necrasov, potrivit ex-purtătorului de cuvânt al Ministerului de Interne din Ucraina, Artem Șevcenko, a fost condamnat la 11 ani de închisoare în Moldova pentru escrocherie, a evadat din penitenciar, ulterior, a schimbat mai multe identități, iar în 2019 a candidat la alegerile parlamentare din Ucraina pe listele unui partid pro-rus, „Platforma de Opoziție – Pentru Viață”, fiind al 44-lea pe listă. Formațiunea NOI, cu doar 55 de candidați la funcția de deputat, are înregistrați 204 reprezentanți în secțiile de votare din diaspora.

Candidatul independent Andrei Năstase – la data de 24 septembrie, avea 11 reprezentanți (Franța, Germania, Italia, Marea Britanie). Pe 25 septembrie, în ultima zi de înregistrare, candidatului i-a fost aprobată o listă cu 193 de reprezentanți la secțiile din diaspora.

Dmitri Torner și Andrei Năstase nu au răspuns la apelurile repetate ale ZdG.

Blocul electoral „Alternativa” a înregistrat cei mai mulți reprezentanți în diaspora. Formațiunea condusă de Ion Ceban, Alexandr Stoianoglo, Ion Chicu și Mark Tkaciuk, va avea 272 de reprezentanți la secțiile de votare din diaspora.

Alexei Paniș, reprezentantul Blocului „Alternativa” la CEC a declarat că nu ne poate spune cum au fost identificați reprezentanții formațiunii politice. Întrebat cum se face că unii dintre cei care au fost racolați pentru cele patru formațiuni indicate în formular au ajuns să fie acreditați din partea Blocului „Alternativa”, Paniș a declarat că nu cunoaște despre așa ceva: „Nu văd necesitatea să comentez subiecte care mă depășesc, nu am urmărit investigațiile și nu cunosc la ce vă referiți dvs. Este o procedură internă prin care s-au identificat persoanele date și asta ține strict de noi și nu privește alte persoane”.

Subiectul operațiunii speciale din diasporă, abordat și de alte instituții media, dar și de un ONG

Vineri, 26 septembrie, Valeriu Pașa, președintele asociației Watchdog a publicat imagini cu formularul pe care reprezentanții racolați l-au completat și a declarat că mai mulți cetățeni ai R. Moldova din diaspora s-au infiltrat în aceste grupuri, iar informațiile vor fi transmise organelor competente după alegeri.

„Timp de mai bine de o lună prin anunțuri pe Facebook, Șor a racolat moldoveni care să meargă la secțiile de vot de peste hotare în calitate de reprezentanți. Li se promite de la 250 euro pe zi, în numerar. (…) Presa a mai scris despre această schemă, dar nu a aflat încă de la care partide sunt înregistrați acești «voluntari». Aici e lista propusă de șoriști: NOI (escrocul Torner), AUR (la așa nivel de rușine a ajuns fostul director al celui mai românesc liceu din capitală), Andrei Năstase (nu mă surprinde, mai ales în lumina dezvăluirilor doamnei Spătaru), CUB (care probabil deja e proprietatea privată a acestui escroc Dulgher). Mai mulți voluntari din diaspora s-au infiltrat în această «operațiune». Dovada este că îi găsim în lista de reprezentanți din partea acestor partide, publicată de Consiliul Electoral de Circumscripție. Nu știm ce fel de instrucțiuni le vor da, cert este că achitarea lor fără contracte este ilegală”, a scris Valeriu Pașa.

Fenomenul cu recrutarea oamenilor din diaspora a fost arătat și de jurnalistul Nicolae Chicu, precum și de portalul Anticorupție.

Estimările ZdG arată că operațiunea din diasporă, dacă s-ar confirma plățile promise reprezentanților și coordonatorilor, fără bonusuri, plus costul camerelor video și cele de corp, ar ajunge să coste peste 13 milioane de lei.

‍