Promo-LEX: Implicarea Bisericii rămâne la fel de răspândită ca în scrutinele anterioare

Deși există apeluri din partea autorităților și a unor ierarhi religioși ca Biserica să se abțină de la implicarea în campanii electorale, observatorii Promo-LEX au semnalat cel puțin patru cazuri de atragere a cultelor religioase în actuala campanie, transmite IPN, citând cel mai recent raport al asociației.

Legislația Republicii Moldova prevede amenzi între 2 500 și 20 000 de lei pentru desfășurarea agitației electorale de către reprezentanți ai cultelor religioase. De asemenea, cultele nu au dreptul să finanțeze sau să susțină material, sub orice formă, concurenții electorali. Nici candidații, la rândul lor, nu pot utiliza imagini cu ierarhi sau lăcașuri de cult în materialele de agitație electorală.

În pofida acestor interdicții prevăzute de lege, Promo-LEX constată că unii candidați recurg la imaginea Bisericii pentru a-și consolida propria imagine, așa cum a fost cazul Blocului Electoral Patriotic.

Asociația menționează că Blocul s-a lansat în campania electorală în apropierea Mănăstirii Căpriana, fiind publicate pe rețelele de socializare fotografii care includ atât imaginea mănăstirii, cât și simbolurile electorale ale blocului, ceea ce reprezintă utilizarea imaginii cultului religios în scopuri de agitație electorală.

De asemenea, candidatul independent Andrei Năstase, la un eveniment electoral organizat la Mândrești, în raionul Telenești, a fost binecuvântat de preotul local, care a îndemnat publicul să îl susțină la alegeri.

Promo-LEX a raportat și un caz în care Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, a îndemnat creștinii să nu accepte și să se opună valorilor europene. Asociația amintește că Episcopul Marchel este singurul cleric sancționat pentru astfel de acțiuni în campania pentru alegerile din 2024, deși au fost raportate mai multe cazuri de implicare a Bisericii în procesul electoral.

Asociația Promo-LEX reiterează că rolul Bisericii ar trebui să se limiteze la consolidarea unității sociale, fără a interveni în competiția electorală sau a influența preferințele politice ale enoriașilor.

„Această separare clară între religie și politică nu este doar o cerință legală, ci și una de ordin moral pentru democrația țării”, se arată într-o postare a asociației civice.