Războiul hibrid nu se va încheia pe 28 septembrie, opinie expert

„Este un război hibrid! Și nu înseamnă că el se va încheia pe 28 septembrie. Dacă, să sperăm, Republica Moldova rămâne pe parcursul său european înseamnă că a fost câștigată doar o bătălie. Pericolul este ca acest parcurs să fie deraiat și că tot ce s-a construit în ultimii 5 ani să fie complet reîntors la acea perioadă tristă”. Declarația a fost făcută de Corneliu Bjola, profesor de Studii Diplomatice la Universitatea Oxford, în cadrul emisiunii Eurosecuritate de la Vocea Basarabiei.

„E efectiv pentru că costurile sunt minime. Războiul informațional e foarte ușor de condus. Să dau un telefon să ameninț la aeroport că vine vreo bombă, cum s-a întâmplat în Moldova de mai multe ori, e foarte ușor. Să împrăștii minciuni pe internet e foarte ușor… Mai ales acum cu inteligența artificiale”, a punctat Corneliu Bjola.

Războiul informațional – frontul invizibil al secolului XXI

În acest context, el a subliniat că războiul hibrid are două metode de abordare: una defensivă și alta pro-activă, remarcând că în metoda defensivă există riscul să alergi mereu după ziua de ieri.

„Defensivul înseamnă că tu reacționezi la inițiativa părții agresoare. Această metodă îți consumă multe resurse și dă rezultate destul de slabe. Trebuie făcută. Nu poți să lași toate poveștile mincinoase să afecteze credibilitatea instituțiilor. Dar trebuie să reacționezi și pro-activ. În sensul în care știi cam ce fel de probleme apar și avertizezi din timp”, a spus Corneliu Bjola.

Potrivit expertului, Republica Moldova a înțeles mai bine decât România sau alte state acest lucru.

„Am văzut, de exemplu, cum au apărut mai multe devoalări: „aceștia sunt oamenii care încearcă să plătească niște voturi”; „pe aici vine circuitul de bani”. Și atunci tu avertizezi din timp. Și toate aceste mișcări, care ar fi trebuit să ia prin surprindere, își pierd din toxicitate. Însă, este un război hibrid! Și nu înseamnă că el se va încheia pe 28 septembrie. Dacă, să sperăm, Republica Moldova rămâne pe parcursul său european înseamnă că a fost câștigată doar o bătălie. Pericolul este ca acest parcurs să fie deraiat și că tot ce s-a construit în ultimii 5 ani să fie complet reîntors la acea perioadă tristă”, a adăugat Bjola.

Definirea războiului hibrid

Profesorul Corneliu Bjola a precizat că atunci când vorbim despre „război hibrid” trebuie să descifrăm ambii termeni.

„În primul rând de ce vorbim de război? Războiul, în accepțiunea generală, de exemplu ce se întâmplă în cazul Ucrainei… E vorba de bombardamente, de atacuri violente, de distrugeri. Se vorbește despre război hibrid pentru că, deși nu are aceleași dimensiuni de distrugere, are o capacitate de a obține rezultate echivalente unui război convențional. Ce înseamnă echivalente? Adică poți să subjugi o țară, poți să schimbi un regim politic, poți să produci anumite daune, de exemplu – prin atacurile cibernetice, care sunt echivalente cu un atac convențional. Intensitatea evident variază”, a subliniat expertul.

El a mai adăugat că termenul „hibrid” înseamnă o combinație de elemente, printre care se numără componenta cognitiv-informațională, adică dezinformarea, dar și componenta cibernetică.

„Deci este război pentru că  poate obține rezultate echivalente unui război convențional  și hibrid pentru că combină trei-patru elemente foarte importante pentru a obține acel rezultat pe care și-l dorește partea agresoare”, a spus Corneliu Bjola.

Astfel, expertul consideră că toți cetățenii Republicii Moldova ar trebui să-și pună o singură întrebare înainte de a merge la alegerile parlamentare.

„Aceasta este o întrebare și pentru cetățenii R. Moldova atunci când vor merge la vot: Te simți mai sigur când ești parte din această Uniune (UE –n.red), în care nu există granițe, în care ești respectat, în care există o conexiune și prosperitate… sau te simți mai bine izolat și în bătaia vântului? Pentru că atunci, uliul de la granița ta nu te va trata cu înțelegere”, a conchis el.

Totodată, Corneliu Bjola a precizat că aceste alegeri reprezintă „un moment foarte hotărâtor” și și-a exprimat speranța că Republica Moldova va face față.

Emisiune realizată în cadrul proiectului „Vocea Basarabiei: informații și reziliență informațională românească în R. Moldova”, finanțat de către Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei emisiuni nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.